Raportul de ţară şi Biserica Greco-Catolică
07.10.2004, Bucureşti (Catholica) - Raportul de ţară privind stadiul României pe drumul spre integrarea europeană, despre care presa scrie intens acum, include şi un paragraf despre dialogul dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Greco-Catolică. Acest raport poate fi descărcat de pe situl Europa.EU.int, şi cei care vor face aceasta vor găsi în pagina 26 (în formatul PDF) opinia autorilor despre dialogul BOR-BRU şi despre schimbarea legislativă făcută de guvern în luna august, şi care recent a provocat o reacţie dură a Patriarhiei.
„Nu există încă o legislaţie care să rezolve problema restituirii bisericilor. După cum se scria şi în rapoartele anterioare, această problemă este importantă în special pentru Biserica Greco-Catolică, de la care regimul comunist a confiscat peste 2600 de biserici, dându-le Bisericii Ortodoxe”, putem citi în raport. „Din 1989, mai puţin de 300 de biserici au fost înapoiate. Comisia mixtă ortodoxă şi greco-catolică formată pentru a rezolva problema s-a dovedit ineficientă. În plus, tribunalele au refuzat în general să considere cererile juridice de retrocedare, atâta timp cât există comisia mixtă. Un ordin guvernamental din 13 august 2004 oferă acces liber Bisericii Greco-Catolice la justiţie în problema restituţiilor. Implementarea ei efectivă şi impactul asupra procesului retrocedărilor urmează să fie văzut.”
Raportul afirmă deci ineficienţa comisiei mixte, notând speranţa de rezolvare a problemei prin ordinul guvernamental ce permite (nu un lux, nici o facilitate specială, ci un drept) Bisericii Greco-Catolice să apeleze la justiţie. Cu toate acestea Biserica Ortodoxă, printr-un raport trimis recent guvernului şi parlamentarilor (vezi ştirea Catholica, după România liberă, din 2 octombrie a.c.), cere revocarea ordinului guvernamental. Problema retrocedărilor, fie că este vorba de bunuri ale unor persoane private, fie de bunuri ale Bisericii, este una urmărită din perspectiva dorinţei României de integrare europeană. Biserica Ortodoxă caută însă să menţină starea actuală, de nerezolvare a problemei, solicitând folosirea exclusivă a „dialogului” (a se citi tărăgănării), fără apel la justiţie. Mai mult, ea acuză Biserica Greco-Catolică că se foloseşte de Internet pentru a strica „imaginea Bisericii Ortodoxe Române şi a României, în pragul intrării ei în Uniunea Europeană”.
