Vedeţi şi ziua de ieri sau de mâine. Informaţii preluate via Ercis.ro pentru partea latină.
Pentru ritul latin
Ss. Ferdinand, rege; Ioana d'Arc, fc.Iuda 17.20b-25; Ps 62; Mc 11,27-33
Dumnezeu poate să vă ferească de la cădere şi să vă prezinte înaintea gloriei sale neprihăniţi şi cu bucurie.
Sufletul meu e însetat de tine, Doamne, Dumnezeul meu!
Cu ce autoritate faci acestea?
LECTURA I
Dumnezeu poate să vă ferească de la cădere şi să vă prezinte înaintea gloriei sale neprihăniţi şi cu bucurie.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Iuda 17.20b-25
Iubiţilor, amintiţi-vă de cuvintele pe care vi le-au spus de mai înainte apostolii Domnului nostru Isus Cristos. 20b Clădiţi-vă pe credinţa voastră preasfântă, rugându-vă în Duhul Sfânt; 21 păstraţi-vă în iubirea lui Dumnezeu, aşteptând îndurarea Domnului nostru Isus Cristos spre viaţa veşnică! 22 Aveţi milă de cei care se îndoiesc; 23 pe alţii, salvaţi-i smulgându-i din foc, de ceilalţi aveţi milă dar cu teamă, detestând până şi haina aceluia al cărui trup a fost întinat! 24 Celui care poate să vă ferească de la poticnire şi să vă prezinte înaintea gloriei sale neprihăniţi şi cu bucurie, 25 unicului Dumnezeu, Mântuitorului nostru, prin Isus Cristos, Domnul nostru, glorie, măreţie, tărie şi putere înaintea tuturor veacurilor şi acum şi în vecii vecilor! Amin!
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 62(63),2.3-4.5-6 (R.: 2b)
R.: Sufletul meu e însetat de tine, Doamne, Dumnezeul meu!
2 Dumnezeule, tu eşti Dumnezeul meu,
pe tine te caut dis-de-dimineaţă.
Sufletul meu e însetat de tine,
pe tine te doreşte trupul meu,
ca un pământ pustiu, uscat şi fără apă. R.
3 Astfel m-am uitat după tine în sanctuarul tău,
ca să contemplu puterea şi slava ta.
4 Îndurarea este mai bună decât viaţa,
de aceea, buzele mele te laudă. R.
5 Aşa te voi binecuvânta toată viaţa mea
şi voi ridica mâinile mele invocând al tău nume.
6 Ca şi cum m-aş sătura cu măduvă şi grăsime,
aşa se desfată buzele mele când gura mea te laudă. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Col 3,16a.17c
(Aleluia) Cuvântul lui Cristos să locuiască în voi din plin, mulţumindu-i lui Dumnezeu Tatăl prin Cristos Isus! (Aleluia)
EVANGHELIA
Cu ce autoritate faci acestea?
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 11,27-33
În acel timp, au venit din nou la Ierusalim şi, în timp ce Isus umbla prin templu, au venit la el arhiereii, cărturarii şi bătrânii 28 şi-i spuneau: "Cu ce autoritate faci acestea? Sau cine ţi-a dat această autoritate ca să le faci?" 29 Isus le-a spus: "Vă voi întreba un lucru, şi dacă îmi veţi răspunde, vă voi spune şi eu cu ce autoritate fac acestea. 30 Botezul lui Ioan era din ceruri sau de la oameni? Răspundeţi-mi!" 31 Dar ei discutau între ei, zicând: "Dacă spunem: «Din ceruri», ne va spune: «Atunci de ce nu aţi crezut în el?» 32 Iar dacă spunem: «De la oameni»?" - le era frică de mulţime căci toţi considerau că Ioan era într-adevăr un profet. 33 Aşadar, i-au răspuns lui Isus: "Nu ştim". Atunci, Isus le-a spus: "Nici eu nu vă spun cu ce autoritate fac acestea".
Cuvântul Domnului
Pentru ritul bizantin
Sf. cuv. Isachie († 406). Pomenirea morților.Ap Fap 28,1-31; Ev In 21,15-25.
Fap 28,1-31: Şi după ce am scăpat, am aflat că insula se numeşte Malta. Iar locuitorii ei ne arătau o deosebită omenie, căci, aprinzând foc, ne-au luat pe toţi la ei din pricina ploii care era şi a frigului. Şi strângând Pavel grămadă de găteje şi punându-le în foc, o viperă a ieşit de căldură şi s-a prins de mâna lui. Şi când locuitorii au văzut vipera atârnând de mâna lui, ziceau unii către alţii: Desigur că ucigaş este omul acesta, pe care dreptatea nu l-a lăsat să trăiască, deşi a scăpat din mare. Deci el, scuturând vipera în foc, n-a pătimit nici un rău. Iar ei aşteptau ca el să se umfle, sau să cadă deodată mort. Dar aşteptând ei mult şi văzând că nu i se întâmplă nimic rău, şi-au schimbat gândul şi ziceau că el este un zeu. Şi împrejurul acelui loc erau ţarinile căpeteniei insulei, Publius, care, primindu-ne, ne-a găzduit prietenos trei zile. Şi s-a întâmplat că tatăl lui Publius zăcea în pat, cuprins de friguri şi de urdinare cu sânge, la care intrând Pavel şi rugându-se, şi-a pus mâinile peste el şi l-a vindecat. Şi întâmplându-se aceasta, veneau la el şi ceilalţi din insulă care aveau boli şi se vindecau; Şi aceştia ne-au cinstit mult şi, când am plecat, ne-au pus la îndemână toate cele de trebuinţă. După trei luni am pornit cu o corabie din Alexandria, care iernase în insulă şi care avea pe ea însemnul Dioscurilor. Şi ajungând la Siracuza, am rămas acolo trei zile. De unde, înconjurând, am sosit la Regium. Şi după o zi, suflând vânt de miazăzi, am ajuns la Puteoli în cealaltă zi. Găsind acolo fraţi, am fost rugaţi să rămânem la ei şapte zile. Şi aşa am venit la Roma. Şi de acolo, auzind fraţii cele despre noi, au venit întru întâmpinarea noastră până la Forul lui Apius şi la Trei Taverne, pe care, văzându-i, Pavel a mulţumit lui Dumnezeu şi s-a îmbărbătat. Iar când am intrat în Roma, sutaşul a predat pe cei legaţi comandantului taberei, iar lui Pavel i s-a îngăduit să locuiască aparte cu ostaşul care îl păzea. Şi după trei zile Pavel a chemat la el pe cei care erau fruntaşii iudeilor. Şi, adunându-se, zicea către ei: Bărbaţi fraţi, deşi eu n-am făcut nimic rău împotriva poporului (nostru) sau a datinilor părinteşti, am fost predat de la Ierusalim, în mâinile romanilor. Aceştia, după ce m-au cercetat, voiau să-mi dea drumul, fiindcă nu era în mine nici o vină vrednică de moarte. Dar iudeii, împotrivindu-mi-se, am fost nevoit să cer să fiu judecat de Cezarul, dar nu că aş avea de adus vreo pâră neamului meu. Deci pentru această cauză v-am chemat să vă văd şi să vorbesc cu voi. Căci pentru nădejdea lui Israel mă aflu eu în acest lanţ. Iar ei au zis către el: Noi n-am primit din Iudeea nici scrisori despre tine, nici nu a venit cineva dintre fraţi, ca să ne vestească sau să ne vorbească ceva rău despre tine. Dar dorim să auzim de la tine cele ce gândeşti; căci despre eresul acesta ne este cunoscut; că pretutindeni i se stă împotrivă. Deci, rânduindu-i o zi, au venit la el, la gazdă, mai mulţi. Şi de dimineaţa până seara, el le vorbea, dând mărturie despre împărăţia lui Dumnezeu, căutând să-i încredinţeze despre Isus din Legea lui Moise şi din prooroci. Şi unii credeau celor spuse, iar alţii nu credeau. Şi neînţelegându-se unii cu alţii, au plecat, zicând Pavel un cuvânt că: Bine a vorbit Spiritul Sfânt prin Isaia proorocul, către părinţii noştri, Când a zis: "Mergi la poporul acesta şi zi: Cu auzul veţi auzi şi nu veţi înţelege şi uitându-vă veţi privi, dar nu veţi vedea. Căci inima acestui popor s-a învârtoşat şi cu urechile greu au auzit şi ochii lor i-au închis. Ca nu cumva să vadă cu ochii şi să audă cu urechile şi cu inima să înţeleagă şi să se întoarcă şi Eu să-l vindec". Deci cunoscut să vă fie vouă că această mântuire a lui Dumnezeu s-a trimis păgânilor, şi ei vor asculta. Şi după ce a zis el acestea, iudeii au plecat având între ei mare neînţelegere. Iar Pavel a rămas doi ani întregi în casa luată de el cu chirie, şi primea pe toţi care veneau la el, Propovăduind împărăţia lui Dumnezeu şi învăţând cele despre Domnul Isus Hristos, cu toată îndrăzneala şi fără nici o piedică.
In 21,15-25: Deci după ce au prânzit, a zis Isus lui Simon-Petru: Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti tu mai mult decât aceştia? El I-a răspuns: Da, Doamne, Tu ştii că Te iubesc. Zis-a lui: Paşte mieluşeii Mei. Isus i-a zis iarăşi, a doua oară: Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti? El I-a zis: Da, Doamne, Tu ştii că Te iubesc. Zis-a Isus lui: Păstoreşte oile Mele. Isus i-a zis a treia oară: Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti? Petru s-a întristat, că i-a zis a treia oară: Mă iubeşti? şi I-a zis: Doamne, Tu ştii toate. Tu ştii că Te iubesc. Isus i-a zis: Paşte oile Mele. Adevărat, adevărat zic ţie: Dacă erai mai tânăr, te încingeai singur şi umblai unde voiai; dar când vei îmbătrâni, vei întinde mâinile tale şi altul te va încinge şi te va duce unde nu voieşti. Iar aceasta a zis-o, însemnând cu ce fel de moarte va preaslăvi pe Dumnezeu. Şi spunând aceasta, i-a zis: Urmează Mie. Dar întorcându-se, Petru a văzut venind după el pe ucenicul pe care-l iubea Isus, acela care la Cină s-a rezemat de pieptul Lui şi I-a zis: Doamne, cine este cel ce Te va vinde? Pe acesta deci, văzându-l, Petru a zis lui Isus: Doamne, dar cu acesta ce se va întâmpla? Zis-a Isus lui: Dacă voiesc ca acesta să rămână până voi veni, ce ai tu? Tu urmează Mie. De aceea a ieşit cuvântul acesta între fraţi, că ucenicul acela nu va muri; dar Isus nu i-a spus că nu va muri ci: dacă voiesc ca acesta să rămână până voi veni, ce ai tu? Acesta este ucenicul care mărturiseşte despre acestea şi care a scris acestea, şi ştim că mărturia lui e adevărată. Dar sunt şi alte multe lucruri pe care le-a făcut Isus şi care, dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul, cred că lumea aceasta n-ar cuprinde cărţile ce s-ar fi scris. Amin.
