Sprijinul Statului pentru biserici în anii 1996-2000

09.01.2001, Bucureşti (Viaţa Cultelor) - În perioada 1996-2000, statul român a alocat, pentru salarizarea clerului şi a cadrelor din sistemul educaţional confesional, fonduri în valoare totală de 832141738 de lei. Repartizate pe ani, începând cu 1996, acestea au avut următoarele valori: 30460882 lei, 73722776 lei, 116042652 lei, 173777829 lei, 438137599. În aceeaşi perioadă, pentru construcţii sau reparaţii de biserici şi case de rugăciune a fost alocată suma de 253683500 lei, din care peste 11,67 milioane în primul an, peste 14,34 milioane lei în al doilea, 26 de milioane în al treilea, aproape 90,60 milioane în al patrulea şi 111 milioane în al cincilea an.

Din 1996 până în 2000 inclusiv, Biserica Ortodoxă Română şi-a construit 492 locaşuri de cult (respectiv 81, 104, 78, 96, 133), Biserica Greco-Catolică – 67 (10, 9, 14, 19, 15), Biserica Romano-Catolică – 37 (6, 8, 7, 10, 6), Biserica Reformată – 18 (2, 5, 4, 4, 3), Biserica Unitariană – 3 (1, 0, 1, 0, 1), Vicariatele Serbiei şi Ucrainei – 3 (0, 1, 1, 1, 0), Biserica Creştină de Rit Vechi – 10 (1, 3, 4, 0, 2). Un număr mare de locaşuri de cult au construit Bisericile Neoprotestante: Biserica Creştină Baptistă – 119 (33, 27, 20, 20, 19), Biserica Penticostală – 67 (22, 18, 7, 13, 7), Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea – 57 (15, 10, 10, 14, 8), Biserica Creştină Apostolică – 17 (4, 2, 0, 4, 7), Biserica Evanghelică Română – 6 (4, 1, 1, 0, 0). Cultul islamic şi-a construit două moschei, în 1966, respectiv în 1999. Au mai construit case de rugăciune câteva asociaţii religioase: Martorii lui Iehova – 29 (2, 4, 7, 10, 6), Asociaţia Nazarinenilor – 2 (în 1998 şi 1999), Asociaţia “Oastea Domnului” – 1, Asociaţia Philadelphia – 1. Datele provin de la Secretariatul de Stat pentru Culte. Din decembrie 1996 până în decembrie 2000 la guvernare s-a aflat coaliţia formată din CDR, USD, UDMR. Guvernarea precedentă a aparţinut unei coaliţii dominată de PDSR, care în prezent deţine practic toate pârghiile puterii: preşedinţie, guvern, parlament.

Potrivit recensământului din 7 ianuarie 1992, ortodocşii reprezintă 86,8 % din totalul populaţiei, romano-catolicii – 5 %, greco-catolicii – 1 %, protestanţii reformaţi – 3,5 %, confesiunea evanghelică augustană – 0,2 %, confesiunea evanghelică sinodo-presbiteriană – 0,1 %, unitarienii – 0,3 %, creştinii de rit vechi – 0,1 %, baptiştii – 0,5 %, adventiştii de ziua a şaptea – 0,3 %, penticostalii – 1 %, creştinii apostolici – 0,2 %, musulmanii – 0,2 %. Credincioşii mozaici sunt în număr de 9 670. Creştinii ortodocşi de stil vechi reprezintă 0,1 % din populaţie, armenii (ortodocşi şi catolici) sunt în număr de 2 023. Atei s-au declarat 10 331 de cetăţeni ai României, fără religie – 24 314, aparţinând unor religii non-confesionale – 8 139.