Număr record de Cardinali electori
21.01.2001, Vatican (ZENIT) - După anunţul făcut astăzi de Papa Ioan Paul al II-lea, Colegiul Cardinalilor va avea un număr record de potenţiali electori ai unui Papă, în eventualitatea unui conclav. Papa a anunţat 37 noi Cardinali, care vor creşte numărul de potenţiali electori la 128. Când Pontiful îi va crea pe noii Cardinali în 21 februarie, el va depăşi cu opt limita de 120 de Cardinali electori stabilită de Papa Paul al VI-lea, fapt confirmat de însuşi Papa Ioan Paul al II-lea. Dar această situaţie nu va dura pentru mult timp, deoarece mai mulţi Cardinali vor împlini 80 de ani în lunile următoare.
Noii Cardinali numiţi astăzi de Papa Ioan Paul al II-lea includ 7 italieni (unul ne-elector), 3 americani (unul ne-elector), 2 portughezi, 2 argentinieni, 2 brazilieni, 2 indieni, 2 francezi (unul ne-elector), 2 germani (unul ne-elector). Restul ţărilor reprezentate între noii Cardinali cu un membru sunt Spania, Ecuador, Columbia, Peru, Chile, Honduras, Venezuela, Vietnam, Polonia, Siria, Irlanda, Lituania, Coasta de Fildeş, Marea Britanie şi Egipt (ultimul este ne-elector).
Începând de la noul consistoriu, Biserica va avea 178 de Cardinali, pe lângă cei doi „in pectore”, ale căror nume nu au fost încă dezvăluite de Papa Ioan Paul al II-lea; 128 vor fi electori într-un posibil conclav. Cincizeci vor avea vârsta peste 80 de ani, inclusiv Cardinalul Antonio Javierre a cărui zi de naştere este chiar în data consistoriului.
Din numărul total de Cardinali, unul a fost creat de către Papa Ioan al XXIII-lea, 23 de către Papa Paul al VI-lea, şi 154 de către Papa Ioan Paul al II-lea (pe lângă cei doi „in pectore”). Cei mai în vârstă Cardinali sunt Corrado Bafile (născut în 1903), Franz Koening (1905) şi Giuseppe Maria Sensi (1907). Cei mai tineri sunt Vinko Puljic (1945), Christoph Schoenborn (1945) şi Crescenzio Sepe (1944).
În timpul secolului al XX-lea, 583 de clerici din 79 de ţări au intrat în Colegiul Cardinalilor. Începând din secolul al XII-lea, când Papii au înfiinţat Colegiul, a existat un total de aproximativ 3.000 de Cardinali. Cel mai tânăr Cardinal al secolului al XX-lea a fost Arhiepiscopul Leone de Skrebensky din Praga (creat la vârsta de 38 de ani şi patru zile), urmat de Secretarul de Stat Rafael Merry del Val (38 de ani şi 29 de zile). Cel mai în vârstă Cardinal din secolul trecut, la data numirii sale, a fost albanianul Mikel Koliqi (92 de ani), urmat de teologul iezuit Ives Congar (91).
Dintre Cardinalii secolului al XX-lea, trei sunt veneraţi ca fericiţi: Arhiepiscopii Ildefonso Schuster de Milano, Italia; Marcelo Spinola y Maestre de Sevilia, Spania; şi Alojzije Stepinac de Zagreb. Cauzele de beatificare a cel puţin 12 Cardinali din secolul al XX-lea sunt în curs de desfăşurare, inclusiv cele ale lui Josef Beran, Emile Biayenda, Terence Cooke, Elia dalla Costa, Rafael Merry del Val, Clemens August von Galen, Angel Herrera y Oria, August Hlond, Jozsef Mindszenty, Carlo Raffaello Rossi, Joseph Slipy şi Stefan Wyszynski.
Ultimul Cardinal laic a fost numit de către Papa Pius al IX-lea în 1858. El a fost un jurist roman pe nume Teodolfo Mertel, autor al Statutului Statului Pontifical. Acum, pentru a putea fi numită Cardinal, o persoană trebuie să fie cel puţin preot. Papa Ioan al XXIII-lea a stabilit că Cardinalii trebuie să fie Episcopi; de aceea, după numirea lor, preoţii de pe listă vor fi consacraţi Episcopi.
Cardinalii sunt numiţi „in pectore”, în secret, din motive de prudenţă. În 1976, de exemplu, Papa Paul al VI-lea l-a numit pe Cardinalul Tomasek de Praga „in pectore”, datorită situaţiei politice din Cehoslovacia de atunci, sub regimul comunist. În 1979, Papa Ioan Paul al II-lea l-a creat „in pectore” pe Cardinalul chinez Kung Pin-Mei. El a dezvăluit numele lui în 1991.
Informaţii despre Colegiul Cardinalilor de până acum pot fi aflate la http://www.catholic-pages.com/hierarchy/cardinals_list.asp
