„Ziua pentru Viaţă” în Spania
21.01.2001, Madrid (ZENIT) - Societatea a transformat pântecele mamelor într-un loc în care nenăscuţii care sunt avortaţi sunt executaţi. Această denunţare gravă este parte a unui document episcopal spaniol publicat cu ocazia „Zilei pentru Viaţă”, care va fi ţinută pe data de 4 februarie în Spania. Textul, pregătit de Subcomisia pentru Familie şi Apărarea Vieţii, prezidată de Episcopul Juan Antonio Reig de Segorbe-Castellon, se adresează „tuturor creştinilor şi persoanelor care iubesc viaţa şi doresc să o promoveze”.
Potrivit spuselor Episcopilor spanioli, fiinţa umană, creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, „are o demnitate sacră, care o depăşeşte în mod absolut pe cea a restului creaturilor” şi, în consecinţă, „recunoaşterea şi respectarea acestei demnităţi personale este fundamentul adevăratelor relaţii umane”.
Documentul pentru „Ziua pentru Viaţă” se referă la parabola bunului samaritean. Episcopii spun că omul rănit găsit pe drum poate fi orice persoană care în mod neîntrerupt „face apel la conştiinţa celui care îl găseşte, pentru ca acesta să recunoască în faţa desfigurată şi trupul deformat” imaginea aproapelui.
Această persoană, spune textul, „este astăzi unul dintre miile de copii – cele mai fragile şi mai inocente creaturi – care sunt ucişi în pântecele matern”. Episcopii spun că „leagănul natural al vieţii devine `loc de execuţie` pentru copil”. Mai rău încă, se spune în declaraţia lor, „o societate care legitimează o astfel de crimă abominabilă, cum este avortul, pierde chiar sensul demnităţii umane, baza drepturilor fundamentale şi a adevăratei democraţii.
„Această persoană poate fi una dintre mamele care, în faţa dificultăţilor purtării copilului în pântecele său, este lăsată singură. În timpul acelei perioade în care are nevoie de mult ajutor, adesea ea nu găseşte sprijinul efectiv la care are dreptul”.
Societatea spaniolă nu acordă acest sprijin nici „imigranţilor săraci care vin în ţara noastră – probabil după ce au făcut o călătorie dificilă – căutând o şansă în viaţă”, susţin Episcopii. La sosire, aceştia descoperă că „bunăstarea nu este împărtăşită de toţi”, se scrie în mesajul episcopal.
În document, Episcopii spanioli mai denunţă abandonarea din cauza căreia suferă mulţi bătrâni din Spania şi din lume. „Societatea îi priveşte tot mai mult ca pe o povară de neîndurat”, mergând în unele cazuri până la a apela la „aberaţia acceptării culturale şi legale a eutanasiei”, care este descrisă ca „o formă foarte gravă de lipsă de solidaritate”.
