Armenii apostolici şi catolicii discută despre Conciliul de la Calcedon

13.03.2001, Roma (ZENIT) - Într-o lume în care creştinii sunt încă divizaţi, un Conciliu care a avut loc acum 1550 de ani ar putea oferi căi spre unitate. Aceasta a fost concluzia unui congres organizat de către Universitatea Pontificală a Sfintei Cruci din Roma, vinerea şi sâmbăta trecută, care a studiat Conciliul de la Calcedon din anul 451.

Întâlnirea reunit teologi din Europa Răsăriteană şi Apuseană, cu scopul de a se concentra asupra formulărilor privind însăşi identitatea lui Cristos, exprimată în uniunea ipostatică a celor două naturi, cea umană şi cea divină. Definiţia dată atunci la Calcedon a cauzat schisma cu Biserica Apostolică Armeană.

Arhiepiscopul Mesrob K. Krikorian, reprezentant al Bisericii Apostolice Armene, şi legat pentru Europa Centrală, a spus pentru ZENIT: “Noi suntem uniţi în aceeaşi credinţă, şi, de fapt, între Biserica Romei şi Bisericile Ortodoxe Orientale multe probleme au fost rezolvate”. În lume există 8 milioane de armeni, marea majoritate creştini apostolici, o mică minoritate fiind catolici.

Arhiepiscopul Krikorian a explicat că “din punct de vedere doctrinar, mai ales după Conciliul Vatican II, dezbaterile teologice au dat rezultate bune”. În particular, el a menţionat o întâlnire organizată în 1971 la Viena, Austria, de către Fundaţia Ecumenică “Pro Oriente”, unde s-a ajuns pentru prima dată la un consens între teologii ortodocşi orientali şi cei romano-catolici asupra persoanei lui Cristos. Înţelegerea a fost binecuvântată ulterior de către şefii Bisericilor.

După această întâlnire, în 1973, 1976, 1978, 1988 au urmat alte deliberări care au tratat teme ca abolirea excomunicărilor reciproce sau autoritatea şi primatul Papei”, a adăugat Arhiepiscopul armean. “Astfel, la 1500 de ani după Conciliul de la Calcedon, controversa cristologică dintre Biserica Romano-Catolică şi Bisericile Ortodoxe Orientale a fost rezolvată şi s-a ajuns în final la o reconciliere, spre binele popoarelor şi al Bisericii lui Cristos”, a mai spus reprezentantul armean.

Într-adevăr, Biserica Apostolică Armeană şi Biserica Catolică au surmontat în mod oficial diferenţele dintre ele asupra acestor probleme teologice în anul 1996 la Roma, când Patriarhul armean Karekin I şi Papa Ioan Paul al II-lea au semnat o declaraţie comună asupra naturii lui Cristos.

În ce priveşte primatul Papei, Arhiepiscopul Krikorian a subliniat că “urmând enciclica Papei Ioan Paul al II-lea `Ut unum sint`, Bisericile sunt invitate să găsească o soluţie. Primii paşi au fost întreprinşi, şi acum eu văd o cale în colegialitate. Noi, orientalii, îl vedem pe Papă ca ‘primus inter pares’, dar pentru deciziile care afectează viaţa noastră, mai ales la nivel administrativ, noi cerem soluţii la nivel colegial”.

Arhiepiscopul armean a mai spus pentru ZENIT: “Eu am fost în luna noiembrie a anului trecut la Roma, atunci când Papa Ioan Paul II l-a primit pe Karekin al II-lea, Patriarhul suprem şi Catolicosul tuturor armenilor, şi am rămas cu cea mai bună impresie. Am avut sentimentul că nu între noi nu există dezbinare. Patriarhul şi Arhiepiscopii Bisericii noastre au fost bine primiţi, iar întâlnirile au fost utile. Într-un cuvânt, sunt tot mai mult convins că noi suntem uniţi în credinţă”.

Papa s-a referit la marea dispută dintre armeni şi catolici în recenta sa Scrisoare Apostolică “Novo millennio ineunte”. “Noi ştim că conceptele noastre şi cuvintele noastre sunt limitate”, scrie el la nr. 22. “Formula, deşi întotdeauna umană, este cântărită cu atenţie în conţinutul său doctrinar, şi ne permite, deşi cu frământări, să scrutăm într-un anumit mod profunzimea misterului. Da, Isus este Dumnezeu adevărat şi om adevărat!”