Grăsimea umană poate produce celule rădăcină
10.04.2001, Los Angeles (ZENIT) - Pentru prima oară grăsimea umană a fost transformată în muşchi, oase şi cartilagiu, revoluţionând astfel perspectivele pentru refacerea organelor sau a ţesuturilor bolnave sau deteriorate – subminând credinţa generală că singura sursă de celule rădăcină sunt copiii nenăscuţi. Oamenii de ştiinţă americani au descoperit că celule rădăcină luate din grăsime, care pot fi extrase prin procedura normală de liposucţie, pot fi uşor programate în laborator să crească într-o varietate de tipuri de ţesuturi.
Această descoperire se alătură altora care arată că celule rădăcină se găsesc în mai multe părţi ale corpului uman adult, ele putând să se dezvolte în diferite tipuri de ţesuturi. Conform publicaţiei The Times, oamenii de ştiinţă sunt acum convinşi că rezervele de grăsime sunt o sursă bogată, uşor de prelucrat şi acceptabilă din punct de vedere moral de celule rădăcină, acestea putând să se dezvolte în multe alte tipuri de celule specializate, pentru a înlocui ţesuturi deteriorate, moarte sau lipsă.
Marc H. Hedrick, de la Facultatea de Medicină Los Angeles din cadrul Universităţii din California, care a condus studiul, a spus că rezultatele vor revoluţiona aşa-numita inginerie a ţesuturilor. “Până acum nu am găsit o sursă bună de celule rădăcină, care să fie cărămizi pentru ingineria ţesuturilor”, a spus el. “Grăsimea este poate sursa ideală. Se găseşte din plin. Este uşor şi ieftin de obţinut. În plus are şi un efect cosmetic secundar. Cercetările noastre arată că grăsimea nu este de fapt ţesutul pe care îl credeam”, a mai spus el. “Exact aşa cum revoluţia industrială a transformat petrolul din gunoi în aur, aşa şi studiul nostru va face ca nedorita grăsime să fie văzută ca un ţesut important, cu un potenţial extraordinar de a face bine”.
Adam J. Katz, de la Facultatea de Medicină a Universităţii din Pittsburgh, un alt membru al echipei de cercetători, a declarat că potenţialul grăsimii poate să facă folosirea celulelor rădăcină fetale ca ceva demodat.
În studiul despre care mai multe informaţii se pot citi în numărul de azi al publicaţiei “Ingineria ţesuturilor”, cercetătorii au extras grăsime de la voluntari prin liposucţie – metodă a chirurgiei estetice prin care se elimină grăsimea nedorită. După aceea, cercetătorii au izolat celulele rădăcină şi au folosit factori de creştere şi proteine pentru a le tranforma în trei tipuri de ţesuturi: muşchi, cartilagii şi oase.
Echipa a reuşit să cultive doar culturi de celule din anumite tipuri de ţesuturi, dar crede că va fi posibil să se inducă dezvoltarea acestor celule potrivit unei matrici tridimensionale pentru a „hrăni” ţesuturile înlocuitoare. Acestea ar putea fi transplantate, de exemplu, într-un pacient care şi-a pierdut cartilagiul de la genunchi într-o accident la un meci de fotbal.
Ţesutul transplantat crescut din grăsime va fi identic cu cel al pacientului, prevenindu-se astfel posibilitatea unei respingeri din partea sistemului imunitar al organismului. Pe termen lung, ar putea fi posibilă dezvoltarea de celule rădăcină din grăsime în ţesuturi mult mai complicate, precum acelea din ficat sau inimă, pentru a se dezvolta în organe complete care să le înlocuiască pe cele deteriorate.
“Este o muncă foarte provocatoare şi probabil au dreptate”, a spus Eric Olson, preşedinte al catedrei de biologie moleculară de la Centrul Medical din Dallas din cadrul Universităţii din Texas, pentru Washington Post. Cel puţin o companie pariază pe potenţialul grăsimii ca sursă de noi ţesuturi, se spune în această publicaţie. Jeffrey Gimble de la Artecel Sciences din Durham, Carolina de Nord, a spus că această companie a derivat diferite ţesuturi din grăsimea umană, deşi nu a făcut publice lucrările sale.
