Mesajul final al Consistoriu extraordinar al Cardinalilor

La sfârşitul Consistoriului, noi, Cardinalii, provenind din lumea întreagă, reconfirmăm profunda noastră comuniune de credinţă şi iubire cu Sfântul Părinte, succesorul lui Petru.

Ne exprimăm recunoştinţa cordială pentru că, aşa după cum ne-a convocat în Consistoriu pentru pregătirea Marelui Jubileu al Anului 2000, tot aşa şi acum, în acest nou Consistoriu, ne-a convocat pentru a reflecta asupra implementării spirituale şi pastorale a harului jubiliar, prin studierea direcţiilor programatice din valoroasa Scrisoare Apostolică „Novo Millennio Ineunte”.

Împreună cu întreaga Biserică îi mulţumim lui Dumnezeu, de la care vine orice dar, pentru râurile de har revărsate în timpul Anului Sfânt asupra poporului lui Dumnezeu precum şi asupra întregii omeniri.

Să fim siguri că marea moştenire pe care ne-o oferă Jubileul ca dar şi responsabilitate este cea a reînnoirii, cu convingere din inimă şi cu încredere tot mai mare, a mărturisirii credinţei noastre în Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu făcut om, răstignit şi înviat, Mântuitorul unic şi universal al omenirii.

De aceea, întâmpinăm cu bucurie şi propunem din nou tuturor sarcina de a continua să îşi aţintească privirile asupra lui Cristos şi de a-i contempla faţa, prin legătura intimă cu Cuvântul lui Dumnezeu, prin rugăciune asiduă şi comuniunea personală cu El, prin participare la Euharistie, în special în Ziua Domnului, prin acceptarea îndurării Tatălui în Sacramentul Spovezii, prin angajamentul curajos la sfinţenie, care este înţelesul şi scopul oricărui om, precum şi izvorul şi puterea acţiunii pastorale a Bisericii. Acceptând întâietatea absolută a harului, experienţa Jubileului va fi în măsură să inspire şi să călăuzească viaţa credincioşilor.

Contemplarea în rugăciune a lui Cristos, în timp ce ne conduce la o comuniune de iubire cu El, nutreşte misiunea de evanghelizare a Bisericii. În faţa marii nevoi a oricărui om de Cristos, ne simţim chemaţi de urgenţă nu numai să „vorbim” despre El, dar, de asemenea, să îl facem „văzut”: prin vestirea Cuvântului care mântuieşte şi prin mărturia îndrăzneaţă a credinţei într-o acţiune misionară reînnoită.

Condiţia, puterea şi rodul misiunii evanghelizatoare o constituie comuniunea, unitatea discipolilor pentru care s-a rugat Cristos.

Într-o lume marcată profund de sfâşieri şi conflicte, într-o Biserică care mai poartă rănile diviziunilor, resimţim şi mai puternic datoria de a cultiva o spiritualitate a comuniunii: atât în interiorul comunităţii creştine precum şi acţionarea în iubire, adevăr şi încredere, pe drumul ecumenic şi în dialogul inter-religios, urmând impulsul exemplar dat de Sfântul Părinte.

Comuniunea îndrumă Biserica să fie solidară cu omenirea, mai ales în contextul prezent al globalizării, cu numărul crescând al celor săraci, al celor suferinzi şi al celor ale căror drepturi sfinte la viaţă, sănătate, muncă, cultură, participare socială, libertate religioasă sunt călcate în picioare.

Ne reînnoim angajamentul de a conlucra pentru dreptate, solidaritate şi pace pentru popoarele care suferă din cauza tensiunilor şi războaielor. Ne gândim mai ales la Africa, unde numeroase populaţii sunt afectate de conflicte etnice, sărăcie endemică şi condiţii precare de sănătate. Solidaritatea întregii Biserici se îndreaptă spre Africa.

Alături de Sfântul Părinte, facem un apel din inimă către toţi creştinii să îşi intensifice rugăciunile pentru pace în Ţara Sfântă, cerând celor care stau în fruntea naţiunilor să îi ajute pe israelieni şi palestinieni să trăiască împreună în pace. În ultimul timp, situaţia în Ţara lui Isus s-a înrăutăţit, şi s-a vărsat deja prea mult sânge. Împreună cu Sfântul Părinte, îndemnăm părţile în conflict să se pună de acord asupra unei imediate „încetări a focului”, şi să se întoarcă la dialogul bazat de egalitate şi respect reciproc.

În faţa numeroaselor, gravelor şi noilor provocări pe care le întâmpină Biserica acum, experienţa de credinţă trăită în timpul Jubileului ne încurajează să nu ne temem, ci să mergem înainte, punându-ne speranţa în Cristos şi încredinţându-ne mijlocirii materne a Preasfintei Fecioare Maria.

În timp ce îl vom însoţi pe Sfântul Părinte în rugăciune în viitorul său pelerinaj în Ucraina, dorim să ne confirmăm comuniunea fraternă cu toate Bisericile Răsăritene.