Papa aduce un omagiu martirilor ucrainieni

24.06.2001, Kiev (ZENIT) - La prima lui Liturghie în Ucrainiană, Papa Ioan Paul al II-lea a adus un omagiu creştinilor persecutaţi în era comunistă, precum şi evreilor ucişi de către nazişti. „Pământ al Ucrainei, udat de sângele martirilor, îţi mulţumesc pentru exemplul de fidelitate faţă de Evanghelie pe care l-ai dat creştinilor din întreaga lume”, a spus Papa în cea de-a doua zi a istoricului său pelerinaj de cinci zile în Ucraina.

Liturghia, desfăşurată pe ploaie, pe terenul vechiului aeroport Ceaika, aflat la 10 mile în afara Kievului, a atras 150.000 de pelerini, aproape o treime dintre ei fiind ortodocşi. Unul dintre organizatori a declarat că ploaia, distanţa mare faţă de Kiev, precum şi măsurile stricte de securitate au fost principalele motive care au oprit participarea mai masivă la Liturghie, informează Associated Press. Liturghia a atras însă catolici din Siberia, precum şi din Lituania, Kazastan şi din alte ţări, veniţi alături de Episcopii lor. Au mai participat emigranţi ucrainieni din Occident. Preşedintele Leonid Kuchma precum şi întreaga Ierarhie catolică a participat de asemenea la Liturghia latină, celebrată în ucrainiană.

La începutul celebrării, Episcopul catolic Jan Purwinski de Kiev-Jâtomir, care a vorbit în numele celor prezenţi, a spus că cu 11 ani în urmă, când Biserica era încă persecutată, o întâlnire cu Papa chiar în Ucraina era ceva de neimaginat. În memoria acelor ani de persecuţie, Episcopul i-a dat Papei un cadou: o carte de rugăciuni scrisă de mână, folosită de catolici în acele triste vremuri.

În timpul predicii, rostite în ucrainiană, Papa a amintit faptul că Kievul a fost la începutul primului mileniu leagănul creştinismului răsăritean. Astfel, Sfântul Părinte a întins din nou o mână Bisericii Ortodoxe Ruse, aşa după cum a făcut şi la venirea sa, ieri, sperând că „botezul pe care îl avem în comun să ne ajute să refacem comuniunea dintre noi în care diversitatea de tradiţii să nu pună obstacole unităţii în credinţă şi în viaţa eclesială”.

Papa a invitat Ucraina să conlucreze pe mai departe pentru unitatea socială, civilă şi religioasă. Acest obiectiv a fost simbolizat de marea platformă ridicată în centrul câmpiei Ceaika, în formă de barcă ce navighează cu pânzele ridicate, după furtuna persecuţiei. Pontiful a adresat un apel special tinerilor: „Nu vă lăsaţi luaţi de valul mirajelor înşelătoare a fericirii superficiale. Urmaţi calea lui Cristos: El cere, desigur, dar doar El te poate ajuta să guşti din sensul deplin al vieţii şi să te bucuri de pacea inimii.”

După Liturghie Papa a luat masa cu Episcopii catolici ucrainieni. După amiaza, el a avut o întâlnire călduroasă cu reprezentanţii religiilor din Ucraina, inclusiv cu Patriarhul ortodox Filaret de Kiev şi Mitropolitul Metodius, liderul Bisericii Ortodoxe Ucrainene Autocefale. Referindu-se la tragica istorie a evreilor din Ucraina, Papa a vorbit despre memorialul Babi Yar, o râpă din Kiev unde naziştii au împuşcat şi ucis 200.000 de evrei şi nu numai. El a numit acest masacru „una din cele mai atroce din multele crime” ale secolului trecut.

Cei doi lideri ortodocşi i-au mulţumit Papei pentru vizită, şi l-au asigurat de eforturile lor în căutarea unităţii cu Moscova şi Roma. Rabinul Alexander Dukhovni i-a cerut Papei să facă apel la evreii necredincioşi să îmbrăţişeze credinţa. Singurul lider religios important absent a fost Mitropolitul ortodox de Kiev, Arhiepiscopul Vladimir, care este supus Patriarhiei Ortodoxe a Moscovei. Patriarhul Filaret a spus că Vladimir, prin absenţa sa, respinge dialogul cu Papa precum şi cu celelalte confesiuni ucrainiene.

După întâlnire, Sfântul Părinte a mers la un loc al unei alte atrocităţi: o groapă comună unde se află îngropaţi 200.000 de ucrainieni ucişi în închisorile sovietice, în perioada 1929-1941, informează AP. El a rămas aici în rugăciune pentru câteva minute în faţa crucii de bronz de aproape şapte metri. În pădurea Bikivnia, panglici galbene marchează trunchiurile de copaci lângă care au fost aruncate trupurile victimelor comuniştilor. Pe unele din aceste trunchiuri se găsesc plăcuţe cu numele victimelor.

Când a ajuns la Kiev sâmbătă, Papa a spus că a venit „ca pelerin al păcii şi al frăţiei”, şi a cerut şi oferit iertare Bisericii Ortodoxe. „Doresc să îi asigur că nu am venit aici cu intenţia de a face prozelitism, ci pentru a aduce mărturie lui Cristos împreună cu toţi creştinii tuturor Bisericilor şi comunităţilor eclesiale, şi pentru a-i invita pe toţi fiii şi fiicele acestei nobile ţări să îşi îndrepte privile către El, cel ce şi-a dat viaţa pentru mântuirea lumii”, a explicat Sfântul Părinte.

Când a sosit sâmbătă pe aeroportul internaţional Borispil, Suveranul Pontif a sărutat pământul ucrainian. El a vorbit apoi cu afecţiune şi respect despre Biserica Ortodoxă. Deşi pe aeroport nu s-a aflat nici un lider ortodox, Sfântul Părinte s-a adresat Episcopilor, preoţilor, călugărilor şi credincioşilor ortodocşi, admiţând că în trecut, catolicii şi ortodocşii au umbrit „imaginea iubirii lui Cristos”.

„Închinându-ne în faţa unicului Domn, să ne recunoaştem greşelile”, a propus el. „Aşa cum noi cerem iertare pentru greşelile făcute atât în trecutul îndepărtat cât şi în cel apropiat, îngăduiţi-ne ca la rândul nostru să vă oferim iertare pentru suferinţele îndurate de noi. Cea mai fierbinte dorinţă ce mi se înalţă din inimă este aceea ca greşelile din trecut să nu se mai repete în viitor.” Papa a adresat deja ortodocşulor o cerere solemnă de iertare la 4 mai, când a deplâns păcatele catolicilor contra fraţilor lor răsăriteni, cu referire specială la jefuirea Constantinopolului din timpul Cruciadelor.

În discursul de primire, preşedintele Kuchma a spus că această vizită va fi „o piată de hotar în istoria ţării”. Kuchma a subliniat „vocaţia europeană” a Ucrainei şi a lăudat „personalitatea istorică” a lui Karol Wojtyla. Luni, Papa va celebra o Liturghie bizantină pe aeroportul Ceaika. După amiaza el va merge la Lviv, unde va rămâne până miercuri.