Kazakhstanul se pregăteşte pentru vizita Papei
05.07.2001, Moscova (ZENIT) - În următoarea sa călătorie internaţională, Papa Ioan Paul al II-lea va vizita Kazakhstanul, cea mai mare dintre republicile Asiei Centrale, ţară născută după colapsul Uniunii Sovietice. Cardinalul Lubomyr Husar a confirmat ştirea la sfârşitul vizitei papale din Ucraina, iar Mons. Renato Boccardo, noul organizator al vizitelor papale, a făcut deja un tur de recunoaştere în Kazakhstan.
Pregătirile sunt în toi în capitala Astana, care va fi prima oprire în călătoria Papei spre Armenia din luna septembrie a acestui an. La prima vedere pare stranie călătoria Papei într-o ţară aflată la jumătatea drumului dintre Roma şi Beijing, cu o prezenţă catolică mică, de doar 300.000 de credincioşi, 2% din populaţia ţării.
Încă nu a existat un anunţ oficial din partea Vaticanului privind această călătorie. Dar în trecut au existat discuţii despre o posibilă vizită în 1999, în drumul Papei de reîntoarcere din India. Papa fusese invitat cu un an înainte de către preşedintele Nursultan Nazarbayev, în timpul unei audienţe de la Vatican. Cu acea ocazie a fost semnat un tratat bilateral care a avut ca şi consecinţă recunoaşterea juridică a Bisericii Catolice, în această ţară cu 16,7 milioane de locuitori. Noua organizaţie eclesială s-a conturat câteva luni mai târziu. Până atunci exista doar un Administrator Apostolic. Acum sunt cinci Dieceze cu patru Episcopi, deservind un teritoriu de aproape patru ori mărimea Texasului.
Kazakhstanul a făcut parte din străvechiul drum al mătăsii. Misionarii franciscani au evanghelizat această ţară în secolul al XIV-lea, şi astăzi ea este un pământ de frontieră în care coexistă creştinismul şi islamismul. În trecut, a fost un pământ al deportărilor. Milioane de oameni au fost forţaţi să se mute în stepele neospitaliere de aici. Mulţi au murit, iar cei care au supravieţuit au fost obligaţi să construiască fabrici colective, alături de localnici, care au fost la rândul lor forţaţi să renunţe la tradiţia nomadă şi să lucreze în colhozuri, sau ferme colective, în cel mai bun caz, sau în lagăre de concentrare. În acest tragic exil, creştinismul a născut eroi şi martiri.
Renaşterea Bisericii în ultimii zece ani s-a făcut fără ciocnirile cu ortodocşii, care erau frecvente în Rusia. Relaţiile dintre catolici şi ortodocşii din Kazakhstan care ţin de Patriarhia Moscovei sunt foarte bune. Mitropolitul Alexei de Alma-Ata se întâlneşte cu preoţii catolici, apreciază activitatea lor, şi favorizează cooperarea strânsă în activităţile de caritate. Alianţele creştine par naturale în această ţară cu majoritatea musulmană care doreşte să îşi relanseze identitatea kazacă.
Într-un sondaj recent asupra personalităţilor lumii cele mai apreciate de kazaci, Papa Ioan Paul al II-lea a ieşit pe primul loc. Chiar şi musulmanii, care nu au suferit de pe urma fundamentalismului care domină alte ţări foste sovietice, aşteaptă cu interes vizita papală.
