Biserica greco-catolică din Urca, pe „lista neagră” a ortodocşilor

26.11.2001, Cluj-Napoca (Transilvania Jurnal) - Biserica Ortodoxă Română (BOR) continuă, într-un mod mai mult sau mai puţin legal, demolările unor biserici revendicate de Biserica Română Unită (BRU), deşi Vaticanul şi Ministerul Culturii recomandă conservarea patrimoniului mobil şi imobil aparţinând cultului greco-catolic. Ultima ţintă a ortodocşilor este biserica din satul Urca, aflat la 6 kilometri de Câmpia Turzii. Aceasta este cea de-a patra biserică din judeţul Cluj aflată pe „lista neagră” a BOR, alături de cele din Băişoara, Tritenii de Jos şi Nicula. Reprezentanţii BRU îi acuză pe ortodocşi că au elaborat un plan bine pus la punct de demolare a bisericilor greco-catolice, urmând ca, în locul acestora, să fie construite lăcaşuri de cult ortodoxe.

Potrivit BRU, ortodocşii încalcă legea

„Referitor la campania de demolări a diferitelor Biserici Greco- Catolice, campanie susţinută din păcate de unii ierarhi ortodocşi, ne menţinem poziţia susţinând faptul că acestea au fost demolate cu încălcarea legii”, a afirmat Mircea Marţian, purtătorul de cuvânt al BRU. Capii Bisericii Greco-Catolice consideră că, în majoritatea cazurilor, nu există autorizaţiile legale prevăzute de Legea construcţiilor şi nici avize ale Ministerului Culturii şi Cultelor pentru demolarea bisericilor. Ei sunt de părere că, şi atunci când primăriile sau Consiliile Judeţene au eliberat astfel de autorizaţii, legea este încălcată prin faptul că o clădire revendicată nu poate fi demolată până la clarificarea proprietarului de drept. Potrivit lui Mircea Marţian, începând din 1990, reprezentanţii greco-catolicilor au trimis diverse memorii Ministerului Culturii prin care revendică retrocedarea celor celor 573 de lăcaşuri de cult care le-au aparţinut înainte de 1948.

Biserici distruse în toată ţara

BRU acuză Biserica Ortodoxă de faptul că a demolat, a început ori şi-a propus demolarea a 11 biserici greco-catolice de pe întreg teritoriul ţării. Potrivit unui comunicat al BRU, au fost demolate bisericile din Valea Largă (judeţul Mureş), Craiova – unde s-a apelat chiar la ajutorul Armatei, din ordinul Mitropolitului Nestor Vornicescu, care s-ar fi răzbunat astfel pe un preot ortodox care a trecut la greco-catolici, după ce a dezvăluit colaborarea mitropolitului cu Securitatea -, Sadu (judeţul Sibiu) – biserică ce a fost mutată ulterior la marginea localităţii -, Băgău (judeţul Alba), Tritenii de Jos (judeţul Cluj), Smig (judeţul Sibiu), Băişoara (judeţul Cluj) şi Vadu Izei (judeţul Maramureş). La ora actuală se află în curs de demolare biserica din satul Urca, de lângă Câmpia-Turzii, iar în planul ortodocşilor mai sunt cuprinse cele de la Nicula şi Ungheni (judeţul Mureş).

Metoda paşilor mărunţi, aplicată la demolări

„Metoda de lucru” a ortodocşilor se bazează pe tehnica paşilor mici. Se începe cu demolarea unei părţi a bisericii, timp în care în jurul ei se sapă un şanţ, ca pentru o fundaţie. Apoi, în locul şanţurilor se înalţă zidurile viitoarei biserici ortodoxe. Conform părintelui protopop greco-catolic din Câmpia-Turzii, Teodor Ruţă, această metodă a fost aplicată recent în satul Urca. „Un stâlp de susţinere a bisericii, aflat în apropierea altarului, a fost dărâmat şi s-a început săparea unei fundaţii”, spune el. Aceeaşi tehnică este folosită la Ungheni, Vadu Izei, Băişoara şi Nicula. „Parohia ortodoxă a ridicat zidurile noului său lăcaş, mult mai mare, în jurul vechii biserici greco-catolice, prinzând-o astfel într-o stranie captivitate, reprezentativă pentru destinul întregii Biserici Greco-Catolice de azi, urmând ca atunci când construcţia noua va ajunge la boltă, lăcaşul greco-catolic dinăuntrul zidurilor să fie demolat”, se arată în comunicatul BRU.

Monumente istorice sau nu?

Pentru a împiedica demolarea bisericilor, greco-catolicii aduc un argument care deseori nu este luat în seamă de ortodocşi: faptul că cele mai multe dintre lăcaşurile de cult distruse sau aflate în curs de demolare sunt monumente istorice sau de arhitectură. Conform purtătorului de cuvânt al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, Radu Preda, multe dintre ele nu sunt înscrise pe listele cu monumente istorice, printre acestea din urmă aflându-se şi biserica din Urca. În replică, părintele protopop greco-catolic din Câmpia-Turzii, Teodor Ruţă, afirmă că biserica din satul Urca este monument istoric şi nu are cum să fie demolată. „Părintele ortodox din sat s-a gândit că ar fi bine să contruiască o biserică nouă şi să o dărâme pe cea veche, dar nu are nici o şansă de reuşită. Biserica este monument istoric”, spune părintele Ruţă. El crede că preotul ortodox din sat nu va reuşi să finalizeze proiectul, deoarece nu dispune de fonduri pentru construirea unei noi biserici. În plus, nici credincioşii ortodocşi, nici cei greco-catolici din Urca nu sunt de acord cu demolarea bisericii vechi şi construirea uneia noi. Radu Preda a mai afirmat că, potrivit Codului Canonic Ortodox, parohiile sunt îndreptăţite să facă ce vor cu imobilele pe care le deţin, deci şi să le demoleze. Acest lucru intră, însă, în contradicţie cu prevederile legale, care interzic distrugerea oricăror bunuri revendicate.

Virgil Pop, secretarul Comisiei Zonale a Monumentelor şi Siturilor Istorice, a declarat că Biserica din satul Urca nu este inclusă pe lista monumentelor istorice, dar că acest fapt nu reprezintă decât un aspect secundar al problemei. „Ortodocşii recurg la demolări de biserici greco-catolice dintr-o temere de viitor. Din cauza mentalităţii moderne a preoţilor greco-catolici, preoţimea ortodoxă crede că îşi va pierde în viitor enoriaşii”, a încercat Virgil Pop să explice motivul care îndeamnă BOR să procedeze la dărâmarea bisericilor greco-catolice.

Vaticanul e dispus să restaureze biserica de la Nicula

Pentru a împiedica lăsarea în paragină a bisericilor greco-catolice, chiar dacă acestea aparţin momentan BOR, Vaticanul este dispus să aloce bani. Prioritatea Scaunului Papal este, în acest sens, restaurarea bisericii de la Nicula. În cadrul unei întâlniri la nivel înalt cu episcopii şi arhiepiscopii din eparhiile ortodoxă şi greco-catolică din Cluj, cardinalul Christoph Schonborn din Primatul Vienei şi responsabil cu bisericile catolice unite din Estul Europei a afirmat că, dacă singura problemă dintre ortodocşi şi greco-catolici în cazul bisericii Nicula este lipsa de fonduri, Eminenţa Sa este dispus să aloce bani suficienţi pentru a preveni demolarea acestei biserici. Deşi aflată pe lista de revendicări înaintată de Biserica Română Unită Ministerului Culturii şi Cultelor, Biserica Ortodoxă susţine că demolarea bisericii Nicula este mai ieftină decât restaurarea şi conservarea clădirii. (Oana Manciu, Vasile Racoviţan)