Să ignori rolul religiei în educare este o „eroare de perspectivă”

31.01.2002, Vatican (ZENIT) - Să ignori contribuţia religiei la educaţie este o „eroare de perspectivă” şi un „deserviciu adus adevărului despre om”, a spus astăzi Papa Ioan Paul al II-lea, în timpul vizitei făcute la o universitate publică de la marginea Romei. „Este suficient să analizăm cu obiectivitate istoria şi vom realiza cât de importantă a fost religia în formarea culturilor, şi cum ea a pătruns cu influenţa sa întreg habitatul uman”, le-a spus Suveranul Pontif sutelor de studenţi şi de profesori reuniţi în Aula Mare a Universităţii.

„Să ignori sau să negi aceasta nu este doar o eroare de perspectivă, ci şi un deserviciu adus adevărului despre om”, a adăugat Sfântul Părinte. Vizita sa a marcat a 10-a aniversare a Universităţii. În 1992, această Universitate avea 7.000 de studenţi. Astăzi are 31.000. „De ce să ne fie teamă să deschidem învăţătura faţă de cultura credinţei?” a întrebat Papa asistenţa, în rândul căreia s-a aflat şi Letizia Moratti, ministrul educaţiei din guvernul italian. „Din această osmoză [dintre credinţă şi cultură], nu a ieşit oare umanismul de care Europa noastră este atât de mândră, în mod justificat, şi care astăzi caută noi scopuri culturale şi economice?” a continuat Sfântul Părinte.

La 10 ianuarie, Papa Ioan Paul al II-lea a descris tot ca o „eroare de perspectivă” respingerea de către Uniunea Europeană a contribuţiei comunităţilor de credincioşi la Convenţia Europeană, care va formula viitoarea Constituţie a continentului.

În numele Bisericii Catolice, Papa şi-a exprimat „dorinţa de a începe un dialog, inspirată doar de iubirea pentru adevăr, şi de se angaja în el cu prudenţă oportună, fără a exclude pe nimeni – nici pe aceia care cultivă bogăţiile spiritului uman, dar nu îl recunosc încă pe Autorul tuturor lucrurilor, şi nici pe aceia care se opun Bisericii”.

Suveranul Pontif a încheiat spunând că Ziua de Rugăciune pentru Pace de la Assisi, din 24 ianuarie, a arătat cum „spiritul religios autentic promovează un dialog sincer care deschide spiritele spre înţelegere reciprocă în slujba cauzei omului”.