Pr. Peter Gumpel vorbeşte despre noul film despre Papa Pius al XII-lea

18.02.2002, Vatican (ZENIT) - Un bun cunoscător al vieţii Papei Pius al XII-lea consideră că filmul „Amin” al lui Constantin Costa Gavras srânge toate „mizeriile” vehiculate de-a lungul anilor împotriva Papei şi a Bisericii. Pr. iezuit Peter Gumpel, a cărui familie a fost persecutată de Hitler, şi care acum este Relatorul cauzei de beatificare a Papei Pius al XII-lea, a vorbit despre filmul care a fost prezentat săptămâna trecută la Festivalul de la Berlin.

– Care este părerea Dvs despre film?
– Flimul lui Costa Gavras strânge toate mizeriile vehiculate în ultimii ani împotriva Bisericii şi împotriva Papei Pius al XII-lea. Cum este posibil ca în numele libertăţii artistice să fie răspândite atâtea calomnii bazate pe argumente false? Fără nici un fel de documentare istorică, Costa Gavras încearcă să dea o interpretare a realităţii, care este însă diametral opusă adevărului. Există sute de mărturii din partea evreilor care atestă faptul că Papa Pius al XII-lea a făcut tot ce putea pentru a-i salva pe evrei. Într-o scrisoare adresată Maicii Superioare a Surorilor Sfântului Iosif de Chambery, care ascundea câţiva evrei în mănăstire, Papa Pius al XII-lea vorbeşte despre aceştia cu cuvintele „iubiţi copii”.

– Ca şi alţii, ceea ce critică Costa Gavras este „tăcerea” Pontifului, adică nedenunţarea publică a Holocaustului.
– Nu este adevărat ce se spune: el nu a rămas tăcut. El a protestat împotriva regimului nazist şi a intervenit de fiecare dată când erau persecutaţi oameni. El şi-a folosit chiar fondurile personale pentru a-i salva pe evrei. Este suficient să citim presa nazistă pentru a descoperi faptul că Papa Pius al XII-lea era cel mai urât om de către Hitler. Este suficient să citim presa evreiască pentru a vedea recunoştinţa pe care şi-o exprimau evreii faţă de Papa Pius al XII-lea, pentru acţiunile lui.

– Costa Gavras afirmă însă că în denunţările făcute, Papa nu a folosit niciodată cuvântul „evrei”.
– Această informaţie este de asemenea falsă. Se poate vedea prima enciclică a Papei Pius al XII-lea, „Summi Pontificatus”, în care Pacelli vorbeşte clar despre „evrei”. Această enciclică a fost interzisă în Germania. Franţa a distribuit 88.000 de exemplare pe teritoriul german. Tineretul nazist a fost însărcinat cu confiscarea acestor exemplare şi cu distrugerea lor.

– Ce părere aveţi despre personajele din filmul lui Costa Gavras?
– Istoria ofiţerului SS Kurt Gerstein este foarte ambiguă şi contradictorie. Oponent al nazismului pe când era tânăr, a devenit apoi voluntar SS. El a fost ofiţerul responsabil cu găsirea şi distribuirea gazului letal Zyklon-B. Se pare că i-a părut rău de acţiunile sale şi a dorit să îi ajute pe cei persecutaţi, dar povestea sa este plină de mistere. Din declaraţiile pe care le-a făcut în timpul procesului de la Nuremberg se vede că unele afirmaţii sunt false. El a încercat să ia legătura cu Nunţiatura Apostolică din Berlin, dar Nunţiul, gândindu-se că este o capcană, a refuzat să îl primească. Mai apoi Kurt s-a sinucis sau a fost ucis într-o închisoare din Franţa.

Cât priveşte celălalt personaj, Riccardo Fontana, presupusul iezuit care a lucrat la Nunţiatura Apostolică din Berlin, nu vă pot spune nimic despre el deoarece nu a existat niciodată; este un personaj complet inventat. Dacă Costa Gavras ar fi dorit să amintească exemplul preoţilor care şi-au dat viaţa pentru a-i salva pe evrei, ar fi avut multe cazuri dintre care să aleagă. El a ales însă să inventeze un personaj nou care, neprimind sprijin din partea Bisericii, a pretins că este evreu pentru a muri într-un lagăr de concentrare.