Statul rus – un nou protagonist al conflictului dintre Biserici
20.02.2002, Cluj-Napoca (Adevărul de Cluj) - Conflictul dintre Biserica Ortodoxă Rusă şi Sfântul Scaun, provocat de reforma organizării canonice a Bisericii Catolice din Rusia, s-a plasat la un alt nivel. Pe scenă a intrat Ministerul rus al Afacerilor Externe, care i-a recomandat Vaticanului „să se abţină, pentru moment, de la organizarea unor dieceze pe teritoriul Rusiei şi să reglementeze această chestiune împreună cu Biserica Ortodoxă Rusă”. (Papa Ioan Paul al II-lea a decis să ridice la rang de dieceze patru administraţii apostolice din Moscova, Saratov, Novosibirsk şi Irkutsk – n.r.). Astfel, conflictul mai are un protagonist – statul rus. De altfel, apariţia lui pe acest „tatami interreligios” nu a avut loc la iniţiativa structurilor de conducere ale Federaţiei Ruse.
Conform afirmaţiilor unor oficiali din cadrul Ministerului rus de Externe, partea rusă a fost informată despre decizia Vaticanului prin intermediul unor surse diplomatice, încă din 4 februarie, adică exact cu o săptămână înainte ca Papa Ioan Paul al II-lea să anunţe schimbările ce urmează să se iniţieze în Rusia. Până de curând, partea rusă nu şi-a exprimat nici un fel de nemulţumire faţă de transformările ce se preconizează. Totuşi, declaraţia Ministerului rus de Externe a fost făcută pe data de 12 februarie, înainte de contestaţiile venite din partea Patriarhului şi Sinodului Sfânt al Bisericii Ruse Ortodoxe şi, judecând după conţinutul acesteia, este vorba de rodul unei serioase munci de colaborare dintre Ministerul rus de Externe şi conducerea bisericească a Rusiei. O atenţie deosebită este acordată formulării pretenţiilor pe care partea rusă le emite faţă de Vatican.
Ministerul rus de Externe recunoaşte dreptul Bisericii Catolice de a se organiza în conformitate cu normele sale canonice, însă subliniază că este necesar să se ţină cont de faptul că această chestiune „se referă, în primul rând, la relaţiile dintre Biserici şi că ea ar putea constitui cauza unor complicaţii serioase ce ar apărea în cadrul acestor relaţii”. Totodată relaţiile dintre Biserici trebuie „să se construiască pe bază de egalitate şi să nu lezeze interesele Bisericii Ruse Ortodoxe”. Este destul de greu să înţelegi ce legătură au „interesele Bisericii Ortodoxe Ruse” şi „complicarea relaţiilor dintre Biserici” cu Ministerul rus al Afacerilor Externe, în condiţiile în care Constituţia Federaţiei Ruse stipulează clar separarea statului de Biserică.
Astfel de declaraţii, venite din partea Ministerului de Externe, ar putea fi îndreptăţite doar într-un singur caz: dacă Biserica Ortodoxă Rusă ar fi o religie de stat, însă, deocamndată, lucrurile nu stau aşa. În afară de aceasta, se pare că funcţionarii din cadrul Ministerului cu pricina nu prea conştientizează faptul că, prin acţiunile lor, ei încalcă nu numai legislaţia rusă (punctul 5 din articolul 4 privind „Libertatea conştiinţei”), dar şi punctul 16.4 din cadrul Convenţiei de la Viena din 1989. Conform acestui punct, „Statul îşi asumă răspunderea de a respecta dreptul confesiunilor religioase de a se organiza în conformitate cu propriile lor structuri ierarhice şi instituţionale”.
Se pare că toate aceste cerinţe nu-şi găsesc locul în recomandările Ministerului rus de Externe. Rămâne de actualitate încă o problemă: ce se va întâmpla dacă Vaticanul nu va da ascultare acestor recomandări? Modificările survenite în organizarea canonică a Bisericii Catolice Ruse trebuie incluse într-un statut, care ulterior trebuie înregistrat la Ministerul de Justiţie al Federaţiei Ruse. Şi, dacă ar fi să urmăm logica Ministerului rus de Externe, catolicii nu vor putea să obţină înregistrarea noului statut, deoarece acesta „ar aduce prejudicii Bisericii Ortodoxe Ruse”.
Totuşi, chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla, este absolut evident că amestecul Ministerului rus de Externe în conflictul dintre cele două Biserici va provoca un nou val de critici din partea Occidentului la adresa Rusiei şi a preşedintelui ei. Aceste critici vor fi absolut întemeiate: nu este de ajuns că liderii ruşi nu doresc să îl primească, după atâţia ani, pe Suveranul Pontif pe teritoriul Rusiei, iată că acum ei se mai opun şi funcţionării normale a Bisericii Romano-Catolice, şi nu numai la nivel bisericesc, ci şi la nivel de stat. (politkom.ru)
