Biserici dispărute sau „pe cale de dispariţie”
27.02.2002, Cluj-Napoca (Catholica) - Cel puţin 11 biserici foste greco-catolice, date în 1948 de către comunişti Bisericii Ortodoxe Române, au fost demolate, demontate sau au dispărut pur şi simplu, majoritatea după 1990. Dintre acestea, 7 biserici erau declarate ca monumente istorice. Aceste informaţii sunt prezentate într-un raport dat publicităţii de Biroul de Presă al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla. Raportul, semnat de pr. Mircea Marţian, reprezintă o centralizare a informaţiilor predate până acum de mai multe Eparhii greco-catolice. În raport mai sunt incluse şi lista bisericilor care urmează a fi dărâmate, şi lista celor care sunt în pericol de dărâmare.
La prima categorie, cu biserici greco-catolice dispărute, sunt indicate bisericile din:
- Tritenii de Jos (CJ) – de piatră, 1838, Sfinţii Arhangheli – monument istoric;
- Băişoara (CJ) – de lemn, 1852, renovată în 1894, Sfinţii Arhangheli;
- Vadu-Izei (MM)- de piatră, prima biserică românească de piatră din Maramureşul istoric, edificată într-o perioadă în care românii puteau construi doar biserici de lemn;
- Şmig (SB) – de piatră, 1866, terminată în 1892, Sf. Ioan Botezătorul;
- Craiova (DJ) – de piatră, primită în dar de la romano-catolici;
- Valea Largă (MS) – de lemn, 1695, Adormirea PF Maria – monument istoric;
- Ghirolt (CJ)- de lemn, 1809, Sfinţii Arhangheli- monument istoric;
- Bonţ (CJ)- de lemn, 1829, renovată în 1898 şi 1932, Sfinţii Arhangheli – monument istoric;
- Valea Groşilor (CJ)- de lemn, 1887, Sfinţii Arhangheli – monument istoric;
- Călăraşi (CJ)- de lemn, 1804, Sfinţii Arhangheli – monument istoric;
- Chiherul de Jos (MS) – de lemn, 1837, Sf. Nicolae – monument istoric.
După localitate şi judeţ este indicat materialul de construcţie, anul construcţiei, hramul şi dacă a fost monument istoric. Conform legii, dărâmarea sau strămutarea oricărui lăcaş de cult presupune acordul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional din judeţul respectiv sau direct acordul Direcţiei Monumentelor Istorice, din Bucureşti. Ministerul Cultelor şi Culturii, care patronează aceste direcţii, afirmă că în nici unul dintre cele 11 cazuri de mai sus nu s-a dat vreo aprobare legală, cu atât mai mult pentru bisericile monumente istorice. Mai mult, în timp ce despre unele se cunoaşte momentul demolării sau demontării lor, unele biserici figurează ca pur şi simplu „dispărute”. Pe această listă se vor adăuga în curând, dacă nu se va interveni cu mai mare fermitate, bisericile din Ungheni (MS) – de piatră, 1858, Preasfânta Treime; şi din Urca (CJ) – de piatră, 1862, Sfinţii Arhangheli. În jurul acestor două biserici se construiesc în prezent noile biserici, soarta primelor fiind astfel doar una: dărâmarea.
Raportul semnat de pr. Mircea Marţian prezintă la punctul 3 o primă listă cu cinci biserici foste greco-catolice care sunt în pericol de dărâmare, fiind lăsate în paragină de către Biserica Ortodoxă, actuala lor deţinătoare. Acestea sunt:
- biserica Mănăstirii de la Nicula (CJ) – de piatră, 1879, Adormirea Maicii Domnului;
- biserica din Sănduleşti (CJ) – de piatră, 1702, Sfinţii Arhangheli – monument istoric;
- biserica din Rodna (BN) – de piatră, 1825, renovată în 1859, Sf. Gheorghe – monument istoric;
- biserica din Maieru (BN) – de lemn, 1835, renovată în 1911, Sf. Paraschiva – monument istoric;
- biserica din Bogdan Vodă (MM) – de lemn, 1722, Sf. Nicolae – monument istoric.
Biserica Ortodoxă se confruntă de fapt cu o adevărată problemă: în posesia ei se află multe biserici vechi, dintre care unele nefolosite de mulţi ani ca urmare a construirii de noi biserici. Totuşi, deşi unele dintre aceste lăcaşuri au aparţinut Bisericii Greco-Catolice, şi au fost cerute înapoi de către aceasta, Biserica Ortodoxă preferă să le lase să se dărâme în loc să le înapoieze proprietarilor de drept, care sunt interesaţi să investească în repararea lor. Un caz concret este în cazul bisericii din Bogdan Vodă, unde există o sentinţă definitivă şi irevocabilă în favoarea parohiei greco-catolice. Ea nu a fost însă executată nici până astăzi, biserica continuând să se deterioreze până la prăbuşire. Aceasta în contextul în care partea greco-catolică s-a angajat la refacerea ei, dacă îi va fi retrocedată.
In localitatea Barbateni, Mun. Lupeni, Jud. HD, Bisericuta de lemn cu Hramul „Pogorarea Sf. Spirit„, declarata monument si trecuta in lista monumentelor jud. HD(Nr. crt. 318, cod LMI –> HD-II-m-B-03362) e inchisa de cel putin 30 de ani de Bis. Ortodoxa care o „administreaza„ si-n prezent ca urmare a decretului 358, iar situatia ei (a Bis. ) este strigatoare la cer, neglijata total, pe punctul de a se darama, abandonata, Bis. construita din 1792, dar largita si reparata ultima dat de credinciosii greco-catolici din comuna Barbateni in 1878.
In interior se mai vad anumite picturi, se mai pastreaza o parte din altar si iconostas, insa ea (Bis. ) este profanata de neglijenta Bis. Ort. care a permis sa ajunga aceasta podoaba a neamului romanesc in situatia de fata, situatie (de profanare) cu care Bis. s-a mai confruntat doar in primul razboi mondial, cand dominati austro-ungara a transformat-o Bis. in grajd ptr caii, iar ornatele preotesti au fost folosite ptr invelirea cailor. (-cf unei istorii scrise de fostul Pr. Paroh Greco-Catolic in 1934, Pr. Butnariu Ioan-)
Actualmente se zvoneste ca-n podul bisericii ar dormii copii ai strazi…
20. MARTIE. 2006––––Pr. Szilveszter Dorin Tiberiu
Pr. Paroh Greco-Catolic, numit la data 17. 01. 2006
Biserica aceasta a fost renovata de curand si este pastrata in stare buna.
DA. Biserica a fost renovata…, dar NU e folosita si nici nu se doreste acest lucru de catre Biserica Ortodoxa, chiar daca a mai venit inca un nou preot ortodox. De retrocedare… nu mai vorbim; sau de inventarul Bisericii care ”a disparut” total*(icoane, obiecte de cult, vase sfinte din metale pretioase cu o vechime pe masura,etc.), chiar si clopotele…, deci ar fi interesant de vazut cine, pe ce bani si cum s-au refacut lucrarile de ”reparare”-patrimoniu? Ea a fost practic facuta din nou de niste anonimi, dupa bunul plac al…? Arhitectura, patrimoniu sau traditia neamului romanesc sunt ‘refacute’. Biserica si credinciosii greco-catolici sunt ignorati, insa istoria nu minte. Prezentul e dur. Doua biserici, in aceasi localitate, separate de cca. 20m de drum, folosite de BOR, insa doar una e folosita, cealalta e ‘renovata’ de dragul de a nu se retroceda, doi preoti ortodocsi, care se ‘cearta’ ptr. ‘o mai buna administrare…’. Ganditi-va si d-voastra din anul 1948 credinciosii greco-catolici nu au mai avut bisericile lor; din 1989 au visat timp de 22 de ani ca libertatea de exprimare religioasa sa le fie acceptata de catre Stat-Biserica-(BOR), ei inca mai trraiesc!!! Ba mai mult au si preot si nu vor inceta sa se roage sa-si redobandeasca ceea ce parintii, bunicii lor, Biserica Greco-Catolica a creat pentru sufletele lor. Vrem ce odinioara a fost al nostru! O porunca bisericeasca zice „SA NU FURI”, iar o alta completeaza „nici sa nu poftesti vre-un alt bun al aproapelui tau…”
05 aprilie 2011, pr. Szilveszter Dorin Tiberiu
PS: ca de anonimi suntem satui