Patriarhia cere respectarea procedurii extrajudiciare a Comisiei mixte de dialog

18.03.2002, Bucureşti (Ziua) - Aceasta a fost stabilita prin Decretul-Lege nr. 126/1990 privind unele masuri referitoare la Biserica Romana Unita cu Roma (greco-catolica) si este obligatorie * Principiul dupa care se va face solutionarea diferendelor a fost convenit in cadrul reuniunilor de la Balamand-Iran (1993) – si Nyiregyhaza – Ungaria (1997) * Comisia mixta de dialog a luat fiinta in 1998, cu participarea unui reprezentant al Vaticanului * Respectarea procedurii extrajudiciare a Comisiei a fost consfintita si prin deciziile Curtii Constitutionale si a Curtii Supreme de Justitiei

In lipsa unei reactii oficiale a Bisericii Ortodoxe Romane in problema diferendului dintre cerdinciosii ortodocsi si cei greco-catolici asupra Bisericii Sf. Nicolae din Ocna Mures, redam, in fragment, pozitia Patriarhiei cu privire la imobilele pe care le detine asa cum a fost exprimata in scrisoarea din 12.02.2002 adresata Ministrului Justitiei Rodica Stanoiu.

Patriarhia Romana

Administratia Patriarhala – Cancelaria Sfantului Sinod
Str. Antim 29, 70666 Bucuresti 5
589/NI/AB din 12.02.2002

(…)Stimata Doamna Ministru,

Prin efectul legii, restituirea lacasurilor de cult si a caselor parohiale, care au apartinut cultului greco-catolic si care au fost preluate de Biserica Ortodoxa Romana, ca efect al decretului nr. 358/1948, este de competenta exclusiva a Comisiei mixte de dialog prevazuta de art. 3 din Decretul-Lege nr. 126/1990 privind unele masuri referitoare la Biserica Romana Unita cu Roma (greo-catolica). Legiuitorul a inteles sa transmita, in acest fel, in competenta Comisiei mixte de dialog, toate situatiile litigioase, indiferent daca problema in discutie este dreptul de proprietate, folosinta, abitatie, uz etc. asupra bunului respectiv. Legiuitorul postrevolutionar a instituit, in acest mod, o procedura extrajudiciara, obligatorie, – Comisiile mixte de dialog ale celor doua Biserici – tinand totodata seama de dorinta liber exprimata a credinciosilor care detin bunurile respective.

In acest sens s-a pronuntat Curtea Suprema de Justitie prin Decizia nr. 901/1996 si respectiv Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 23 din 27 aprilie 1993, ramasa definitiva prin Decizia nr. 127 din 16 nov. 1994, a aceleiasi instante. Aceste reglementari trebuiesc corelate, in toate situatiile cu regimul juridic al lacasurilor de cult si al caselor parohiale prevazut de „Regulamentul pentru administrarea averilor bisericesti”, actualmente in vigoare; potrivit actului normativ mentionat, „… lacasurile de cult – catedrale, biserici, paraclise, capele etc. – sunt bunuri sacre; aceste bunuri sunt inalienabile si imeprescriptibile si ca atare, nu pot fi schimbate, grevate, instrainate, urmarite secehstrate”. In dispretul acestor norme imperative, Biserica noastra este supusa unor presiuni permanente in instantele judecatoresti de toate gradele. Solutii total eronate, cu incalcarea grava a Principiului Autonomiei Bisericesti au fost pronuntate de instantele judecatoresti din Ardeal, situatiile semnalate de Arhiepiscopia Cluj fiind deosebit de elocvente si actuale.

Principiul solutionarii diferendelor, stabilit in reuniuni internationale

Principiul solutionarii diferendelor dintre Biserica Ortodoxa si Biserica Catolica Orientala de rit bizantin, exclusiv pe calea dialogului, a fost convenit in cadrul reuniunilor de la Balamand- Iran, 1993 – si respectiv, Nyiregyhaza – Ungaria, in anul 1997. In documentele adoptate la aceste reuniuni s-au convenit ca „… Bisericile Catolice Orientale doresc dialogul fratesc sa fie un mijloc privilegiat in toate raporturile cu fratii orotodcsi. In mod deosebit, in caz de conflict, trebuie cautate intotdeauna solutii prin dialog.” In mod concret, pentru examinarea si solutionarea dieferendelor patrimoniale, cu acordul Bisericii Ortodoxe Romane si al Bisericii Catolice Orientale de rit bizantin (greco-catolica), a luat fiinta in anul 1998, Comisia mixta de dialog, cu participarea unui reprezentant al Vaticanului; reuniunile acestei Comisii promoveaza principiul solutionarii diferendelor exclusiv pe calea dialogului, renuntandu-se la actiunile in Justitie. Desi dialogul ecumenic dintre cele doua Biserici a fost validata de conducerile acestora si legiferat prin acte normative speciale, instantele judecatoresti din tara si in special Curti de Apel din Cluj, Arad, Baia Mare si Alba Iulia, accepta – in mod eronat – invocarea principiilor de drept comun, in litigii care au ca obiect revendicarea unor lacasuri de cult sau case parohiale. In acest context, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane – Comisia Canonica, Juridica si pentru Disciplina – a hotarat sa se intervina la Minsterul Justitiei cerandu-se ca instantele judecatoresti de toate gradele sa respecte prevederile Decertului-Lege nr. 126/1990, respectiv art. 3, privind dialogul ecumenic, ca o conditie prealabila, extrajudiciara, pentru solutionarea tuturor diferendelor dintre cele doua Biserici. In acelasi sens, consideram ca se impune, deopotriva, respectarea jurisprudentei in materie, respectiv Deciziile Curtii Constitutionale nr. 23 din 27 aprilie 1993, ramasa definitiva prin decizia nr. 127 din 16 noimbrie 1994, precum si decizia Curtii Supreme de Justitie nr. 901/1996. Ne exprimam convingerea ca apelul justificat al Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane va fi bine primit de conducerea Ministerului de Justitie. Ne folosim de acest prilej pentru a Va asigura de intreaga noastra stima si consideratie.

Domniei Sale,
Doamnei Rodica Stanoiu,
Ministrul Justitiei

+ Teoctist
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Vicar administrativ,
Pr. Constantin Parvu

Consilier juridic,
Neagu Ion

(n.r. – titlul si intertitlul apartin redactiei Ziua)