Papa a ţinut o meditaţie spontană la sfârşitul Căii Crucii

30.03.2002, Vatican (ZENIT) - În Vinerea Mare, Papa Ioan Paul al II-lea a purtat crucea în timpul ultimei Staţiuni a Căii Crucii de la Coloseumul din Roma, şi le-a oferit apoi pelerinilor o meditaţie spontană. Datorită durerii din genunchiul drept, el a stat jos, în cea mai mare parte a desfăşurării ceremoniei.

„Mâine, Sâmbăta Sfântă, este o zi de tăcere, de aşteptare misterioasă”, le-a spus Papa celor 30.000 de pelerini. „Duminică dimineaţa, Cel care a fost răstignit şi îngropat, va ieşi din momânt. Iar noi îl aşteptăm, în aceea duminică dimineaţa, ca Învingător al morţii şi Mântuitor al lumii”, a mai adăugat el. „Fie ca Domnul să inspire în noi o linişte profundă şi speranţă, pentru a ajunge la acel moment în care femeile au găsit mormântul gol şi au auzit: `Nu este aici, a înviat`”, a spus Papa în încheiere.

Înainte de a începe Calea Crucii, Sfântul Părinte le-a adresat pelerinilor rugămintea de a se ruga pentru pacea în Ţara Sfântă: „Pace pentru cei care sunt lângă noi şi pentru cei care sunt departe. Pace ţie, Ierusalime, iubit oraş al Domnului.”

Meditaţiile pentru Staţiuni, care amintesc de suferinţa, moartea şi înmormântarea lui Isus, au fost scrise de 14 jurnalişti, corespondenţi la Vatican ai unor diferite publicaţii şi posturi de televiziune. Meditaţiile au fost sincere şi profunde.

„În aceste zile de violenţă nemaiîntâlnită şi de opoziţie brutală între oameni, dă-ne o rază din pacea şi liniştea Ta”, a exclamat la a doua Staţiune jurnalistul rus Alexej Bukalov. Corespondentul agenţiei Itar-Tass a mai adăugat în rugăciunea sa: „Dă-ne sentimente de pace şi iertare, deoarece nu există pace fără iertare, nu există iertare fără compasiune.”

Americanul John M. Thavis, corespondent pentru Catholic News Service, care a scris textul pentru prima Staţiune, a declarat pentru ZENIT: „Nu a fost vorba de a scrie texte de importanţă actuală, ci de a intra în profunzime într-o meditaţie spirituală în propriul nostru limbaj. Nu am vorbit despre război, dar am perceput suferinţa lui Isus ca pe ceva prezent.”