Exemplul martirilor întăreşte credinţa indienilor
01.08.2002, Mexic (ZENIT) - Papa Ioan Paul al II-lea a beatificat astăzi în Bazilica de Guadalupe doi indieni mexicani, martiri pentru credinţă care au murit în urmă cu peste 300 de ani.
Jacinto de los Angeles şi Juan Bautista, din neamul Zapoteca, s-au născut în 1660 în satul San Francisco Cajonos, Oaxaca, Mexic. Amândoi erau căsătoriţi şi aveau copii, şi ţineau de vicariatul de Cajonos. Amândoi erau calificaţi ca „procurori generali”, cu sarcina principală de a asigura puritatea credinţei şi a practicilor morale, ajutându-i pe preoţi în special în zonele rurale. Scrisorile a doi călugări dominicani, pr. Alonso de Vargas şi pr. Gaspar de los Reyes, care aveau în grijă parohia San Francisco Cajonos, confirmă faptul că Juan şi Jacinto erau procurori. Mărturiile celor care au fost de faţă la uciderea lor cuprind informaţii importante despre martiriul lor.
În 14 septembrie 1700, Juan şi Jacinto au aflat că un ritual de idolatrie urma să aibă loc în acea seară în casa localnicului indian Jose Flores. Procurorii i-au înştiinţat pe cei doi dominicani şi s-a hotărât că ei trebuie să intervină. Ei au mers noaptea în secret la casa lui Jose, unde i-au surprins pe idolatri şi pe participanţi. Când procurorii şi călugării dominicani au început să îi mustre, indienii le-au stins candelele şi au fugit din casă, acoperindu-şi feţele. A urmat confuzia, şi instrumentele profanatoare ale idolatrilor au fost confiscate şi duse la mănăstirea dominicană.
În dimineaţa următoare, superiorul provincial dominican din Oaxaca şi autoritatea din Villa Alta din San Ildefonso au fost informate despre ceea ce s-a întâmplat. La amiază, procurorii au primit înştiinţarea că idolatorii se pregăteau să se răzbune şi astfel s-au refugiat în mănăstirea dominicană. În jurul orei 8 pm, indieni rebeli au mers la mănăstire, înarmaţi cu suliţe şi ciomege. Ei au cerut ca Juan şi Jacinto să le fie predaţi, în caz contrar urmând să îi ucidă pe toţi cei din mănăstire. Pr. Gaspar şi pr. Alonzo au refuzat să îi predea pe cei doi. Indienii au ameninţat că vor da foc bisericii. În furia lor, au dărâmat uşile mănăstirii, cerând instrumentele idolatre care se aflau în depozit, şi au dat foc casei din apropiere a lui Juan Bautista. În final, înţelegând că nu există altă soluţie, deoarece toţi cei din mănăstire ar fi fost în pericol, cei doi procurori au fost predaţi.
Când Juan a fost predat, el a spus: „Iată-mă. Dacă trebuie să mă omorâţi mâine, faceţi-o acum”. Jacinto i-a cerut preotului dominican să îl spovedească şi să îi dea Sfânta Împărtăşanie înainte de a pleca, deoarece dorea să moară „din iubire pentru Dumnezeu şi fără a folosi arme”. Procurorii au fost bătuţi şi torturaţi cu brutalitate de către indienii rebeli, care au încercat să îi convingă să îşi nege credinţa şi să aprobe idolatria. Procurorii nu s-au apărat şi nu s-au plâns, ci doar au răspuns: „Dacă religia voastră este autentică, de ce nu construiţi temple pentru cultul public în loc să o practicaţi noaptea pentru a-i păcăli pe sărmanii creştini care sunt ignoranţi?”
Ei au fost duşi apoi la închisoarea din localitate pentru a fi torturaţi în continuare; în dimineaţa următoare, ei au fost mutaţi în satul vecin. Joi, 16 septembrie, după-amiază, Juan Bautista şi Jacinto de los Angeles au fost duşi pe muntele Tanga, şi au fost apoi bătuţi cu ciomegele şi sfârtecaţi cu cuţitele. Piepturile lor au fost deschise şi inimile lor scoase şi aruncate la câini. Rămăşiţele lor pământeşti au fost aruncate într-o groapă, de unde au fost în final scoase şi păstrate în biserica din Villa Alta. În 1889, ele au fost încredinţate Episcopului Eulogio G. Gillow y Zavalza de Oaxaca, care le-a dus în Catedrala de Oaxaca, unde sunt venerate astăzi. Locul martiriului lor continuă să fie un centru de pelerinaj şi o dovadă a dificultăţilor şi a perversiunilor cu care s-a confruntat evanghelizarea Mexicului, şi mărturia lor supremă de fidelitate continuă să aducă roade.
Arhiepiscopul Hector Gonzalez de Antequera, a cărui Arhidieceză include acest sat sudic din statul Oaxaca, a spus că istoria celor doi Fericiţi va fi făcută cunoscută în întreaga regiune, în special pentru a întări credinţa indienilor. „Relicvele martirilor mă însoţesc oriunde merg să prezint acest exemplu de eroism creştin în fidelitatea faţă de Evanghelie şi în urmarea lui Isus”, a adăugat Arhiepiscopul.
