Expulzarea clerului din Rusia nu a fost parte a unui complot, spune un raport

05.09.2002, Oxford (ZENIT) - Expulzarea în ultimele luni din Rusia a unui Episcop şi a unui preot catolic nu a fost rezultatul unei campanii împotriva Bisericii, relatează un raport media.

Papa Ioan Paul al II-lea a cerut un răspuns din partea preşedintelui rus Vladimir Putin, într-o scrisoare din 8 mai cu privire la incidente. „A i se interzice unui Episcop să fie împreună cu turma sa a fost întotdeauna privită de-a lungul istoriei ca o problemă foarte gravă”, a declarat astăzi un oficial al Vaticanului, din Roma, pentru Keston News Service.

Deşi Papa a primit după câteva săptămâni ceea ce oficialul Vaticanului a spus că a fost „un prim răspuns” oral din partea ambasadorului Rusiei la Sfântul Scaun, Vitali Litvin, reprezentanţi catolici s-au plâns de mai multe ori de faptul că Putin nu a răspuns la scrisoare. În final a făcut-o însă, în scris.

Oficialul Vaticanului a spus că nu a văzut răspunsul lui Putin şi a refuzat să discute conţinutul lui. „Scrisoarea este în mâinile Sfântului Părinte”, a spus el. Liderii Bisericii au decis că este mai bine să nu facă publică scrisoarea lui Putin, a adăugat el. Arhiepiscopul catolic de Moscova, Tadeusz Kondrusiewicz, a refuzat şi el să dezvăluie ce a scris Putin.

Ziarul italian Avvenire însă, citând „surse diplomatice ruse”, a declarat că Putin a scris că refuzarea vizelor pentru Episcopul Jerzy Mazur şi pr. italian Stefano Caprio nu a fost „rezultatul unei campanii împotriva Bisericii Catolice”. Se spune că Putin i-a scris Papei că este vorba, mai degrabă, de „măsuri normale” luate de un stat suveran împotriva cetăţenilor străini.

Agenţia Catholic World News din SUA, citând surse din Vatican, a spus că Putin a declarat în scrisoarea sa că personal nu are nimic împotriva Bisericii Catolice, dar nu a putut să facă nimic pentru Episcopul Mazur, deoarece acesta a fost vinovat pentru că a folosit numele japonez pentru Sakhalinul de sud, care face parte din Dieceza sa.

Afirmaţia lui Putin este ecoul unei declaraţii făcute în luna februarie de ministrul rus de externe, când acesta s-a plâns de faptul că titulatura Episcopului Mazur include denumirea „Karafuto”, numele pe care l-a avut Sakhalinul de sud între 1905 şi 1945, când a fost teritoriu japonez. Vaticanul a insistat că folosirea numelui „Karafuto” a fost o simplă formalitate, dar a schimbat în luna aprilie denumirea pentru această parte a Diecezei, în „Sakhalinul de sud”.

Oficialul Vaticanului s-a plâns că situaţia Episcopului Mazur este într-un impas. „Nu ştiu ce se poate face mai departe”, a declarat sursa pentru Keston. „Dar speranţa noastră este mare. Rugăciunea este foarte importantă”. El a arătat că Episcopul Mazur comunică zilnic cu credincioşii săi prin telefon şi e-mail.

Oficialul a spus că Papa i-a cerut lui Putin ca Episcopului Mazur să i se permită să se întoarcă în Dieceza sa „în conformitate cu constituţia rusă”. „Sfântul Părinte nu cere nici un privilegiu pentru catolici. El a fost foarte moderat şi foarte delicat, deşi cunoaşte drepturile oamenilor. Intenţia sa este de a fi conciliant fără a neglija asistenţa pastorală pentru catolicii localnici”.

Oficialul Vaticanului a comparat situaţia în care se află Biserica Catolică din Rusia – unde la două dintre cele patru Dieceze catolice li s-a refuzat înregistrarea oficială – cu cea din Ucraina vecină şi din alte foste republici sovietice. El a arătat faptul că cererea Episcopului Mazur de a primi cetăţenie rusă a fost de asemenea refuzată, deşi obţinerea cetăţeniei locale – dacă nu o are deja – este „prima datorie” a unui Episcop. Acest lucru se realizează deja în alte foste republici sovietice.

Unui alt preot catolic, pr. Stanislav Krajnak, de origine slovacă, ce a activat în Yaroslavl, i s-a refuzat înnoirea vizei. El a fost forţat să părăsească Rusia la sfârşitul lunii august.