Perseverarea în bine este drumul spre unirea cu Dumnezeu
30.10.2002, Vatican (ZENIT) - Astăzi, în cadrul audienţei generale de miercuri, Sfântul Părinte, comentând imnul din Isaia 33,13-16, a continuat seria de reflecţii asupra Psalmilor şi a cântărilor din Vechiul Testament, care au devenit parte integrantă a rugăciunii de fiecare zi a creştinului.
Adresându-se unui număr de aproximativ 12.000 de credincioşi, adunaţi în Piaţa Sfântul Petru pentru a lua parte la audienţă, Papa Ioan Paul al II-lea le-a spus: „Dumnezeu nu este indiferent în faţa binelui şi a răului”. Într-adevăr, perseverând în bine, omul poate descoperi locuinţa lui Dumnezeu. „Domnul cel drept şi sfânt nu poate tolera lipsa de respect, corupţia şi nedreptatea. El este ca un `foc mistuitor` şi ca un `jar de veci` împotriva răului pentru a-l nimici”.
Sfântul Părinte a mai spus că Dumnezeu, care este bunătatea însăşi, nu poate să locuiască împreună cu răul; de aceea Biblia afirmă: „cum se topeşte ceara de faţa focului, aşa să piară păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu”. Totuşi, imnul lui Isaia nu este un imn trist, deoarece scopul lui este întâlnirea omului cu Dumnezeu. De aceea, „Isaia enumeră şase obligaţii morale ale unui credincios adevărat, plin de credinţă şi cinstit, care poate sta, fără să fie rănit, lângă focul dumnezeisc, un izvor de binefaceri pentru el”, a spus Sfântul Părinte.
„Prima obligaţie constă în a merge pe calea cea dreaptă”, a spus Papa, „adică, considerând legea divină ca pe o lumină ce luminează calea vieţii”. „A doua coincide cu vorbirea sinceră şi loială, semn al relaţiilor sociale autentice şi corecte”, a adăugat Ioan Paul al II-lea. „Ca a treia obligaţie, Isaia propune refuzarea `câştigului nedrept`, combaterea oprimării celor săraci şi a îmbogăţirii nedrepte”.
În al patrulea rând, „credinciosul este apoi hotărât să condamne corupţia politică şi juridică, `să îşi retragă mâinile şi să nu primească mita`, o imagine exigentă care indică refuzarea donaţiilor menite să influenţeze aplicarea legilor şi sustragerea de la justiţie”, a continuat Sfântul Părinte. „A cincea obligaţie este exprimată prin gestul semnificativ al `astupării urechilor`, atunci când sunt făcute propuneri sângeroase, când sunt săvârşite fapte violente”, a adăugat Papa. A şasea obligaţie, ultima, implică „refuzul deplin al oricărui contact cu răul”.
Acela care alege să urmeze această conduită de cinste şi dreptate va primi siguranţa acelei bunăstări interioare şi exterioare pe care Dumnezeu o dă aceluia care este în comuniune cu el”, a mai spus Papa Ioan Paul al II-lea.
