Interviuri aniversare: pr. Mircea Marţian

23.01.2003, Cluj-Napoca (Catholica) - Catholica colaborează în fiecare Dieceză sau Eparhie cu responsabilii media locali. Un astfel de exemplu este colaborarea cu pr. Mircea Marţian, de la Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla. Reproducem în continuare interviul.

– Vom începe ca de obicei cu prezentarea.
– Mă numesc Mircea Marţian, sunt preot al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, şi din toamna anului 2000 conduc Departamentul pentru Imagine şi Relaţii cu Mass-Media al Episcopiei noastre.

– Între Departamentul condus de Dvs. şi Catholica a existat de-a lungul anului o foarte bună colaborare.
– Într-adevăr, şi mulţumesc pentru aceasta. De fapt, Catholica a „profitat” de comunicatele emise de noi, după cum şi noi am „profitat” de răspândirea unor informaţii prin Catholica. Datorită serviciului de ştiri al acestui sit, am reuşit să facem mai bine cunoscută viaţa Eparhiei noastre, cu toată gama de acţiuni spiritual-pastorale, culturale, caritative şi ecumenice.

Catholica a adus unele servicii incontestabile întregii Bisericii Greco-Catolice. Aş aminti doar implicarea serviciului de ştiri – înainte de botezarea lui sub actualul nume – în protestele împotriva campaniei de demolare de biserici dusă de Biserica Ortodoxă, căreia i-au căzut victime mai multe biserici, dintre care cea mai mediatizată a fost cea din Vadul Izei. Apoi, Catholica a reacţionat cu promptitudine la evenimentele din Ocna Mureş, Mihalţ şi alte locuri. Ne-am bucurat să vedem că informaţiile care făceau cunoscută poziţia Bisericii noastre au fost preluate de la Catholica pe plan internaţional, de diferite agenţii de ştiri (aş aminti Keston şi CWNews). Apoi a fost mediatizarea Memorandumului greco-catolicilor, şi lista ar putea continua.

– Ce credeţi că ar trebui făcut pentru îmbunătăţirea serviciilor noastre?
– În primul rând, ar fi de dorit o reflectare mai echilibrată a vieţii Bisericii Catolice din România. Prin echilibrată mă refer la o „acoperire” mai mare a ştirilor Catholica. Există anumite Dieceze sau Eparhii de unde ştirile sunt frecvente, iar altele de unde ştirile sunt foarte rare. De fapt, observaţia mea nu priveşte atât Catholica, cât Diecezele şi Eparhiile, care trebuie să îşi formeze – dacă nu au – birouri de presă proprii, care să poată furniza cu promptitudine ştiri din viaţa Bisericii locale.

Trebuie asigurată continuitatea serviciilor. Sunt convins că acestea au indus un impuls semnificativ în viaţa religioasă, socială şi culturală a catolicilor din România şi din diaspora. Informaţia religioasă profesionist prezentată, spălată de păcatul general al presei – senzaţionalismul -, a influenţat benefic percepţia laicatului despre activitatea generală a clerului, şi vice-versa. În plus, Catholica trebuie să îşi păstreze caracterul ei pastoral. Astfel, utilizatorul este „trezit din somnul spiritual” în care se poate afla, deschizându-se spre o interpretare religioasă a evenimentelor şi a diverselor semne petrecute în viaţa obişnuită, ca semn al faptului că Dumnezeu există şi acţionează.

– Un gând final adresat utilizatorilor noştri?
– Privind la realizări şi cunoscând greutăţile pe care le-au întâmpinat cei de la Catholica, consider acest prim an ca fiind unul de har, o „minune a lumii moderne”, asemănătoare cu aceea prin care câteva mii de oameni au fost săturaţi cu doi peşti şi cinci pâini… Şi aici, din munca câtorva oameni profesionişti şi devotaţi, se hrănesc zilnic suflete. Ceea ce contează este intenţia de a-L căuta pe Dumnezeu, pentru ca apoi să ne aşezăm „în cete”, nu pe iarbă ca în Evanghelie, ci în faţa calculatoarelor.