120 de ani de la înfiinţarea Arhiepiscopiei de Bucureşti
27.04.2003, Bucureşti (Catholica) - Acum 120 de ani, la 27 aprilie 1883, Papa Leon al Xlll-lea semna scrisoarea apostolică „Praecipuum munus”, prin care ridica Vicariatul Apostolic al Valahiei la rangul de Arhiepiscopie, cu reşedinţa la Bucureşti.
Primul Episcop, numit prin acelaşi act papal, a fost Ignatius Paoli, care, din 1870 era Episcop de Nicopole si Administrator Apostolic al Valahiei. Arhiepiscopului Paoli i se datorează multe, dintre care merită amintite în mod deosebit deschiderea primului seminar pentru formarea clerului diecezan şi construirea Catedralei Sfântul losif din Bucureşti. El a fost cel care l-a încoronat pe primul rege al României, Carol l, în anul 1881. Arhiepiscopul pasionist a murit la Viena, în februarie 1885.
Au urmat în scaunul episcopal Paul losif Palma, Otto Zardetti, Francisc Xaveriu de Hornstein, Raymond Netzhammer, respectiv Alexandru Cisar, care în 1994 a fost trimis în domiciu forţat la mănăstirea franciscană din Orăştie. Situaţia s-a stabilizat abia în 1983, odată cu alegerea pr. dr. Ioan Robu, atunci rector al Institutului Teologic din Iaşi, ca Arhiepiscop de Bucureşti. În 1990, IPS Ioan Robu a fost numit Arhiepiscop şi Mitropolit de Bucureşti.
Cei 120 de ani vor fi sărbătoriţi mâine, luni, 28 aprilie, printr-un simpozion organizat de Arhiepiscopie în colaborare cu Centrul „Biserica şi istoria”. Din prelegerile de mâine am reţinut-o pe cea a lui Leonard Ciobanu, cu titlul „Ignazio Paoli, primul Arhiepiscop de Bucureşti”.

In redactarea textului s-a strecurat o greseala (e bine de revizuit) si alta gramaticala:
1) „Alexandru Cisar, care în 1994 a fost trimis în domiciu forţat la mănăstirea franciscană din Orăştie”.
La aceasta data era mort de cel putin 30 de ani;
– probabil s-a inversat 1949 cu 1994.
2) „domiciu” = domiciliu