Libertatea religioasă şi integrarea europeană
30.06.2003, Cluj-Napoca (Catholica) - Liga Pro Europa a organizat la Cluj-Napoca un simpozion cu tema „Libertatea religioasă şi integrarea europeană” în urma căruia a hotărât ca împreună cu alte asociaţii civile din ţară să se ceară monitorizarea României de către organismele europene pentru modul în care se respectă libertatea religioasă şi de conştiinţă.
Simpozionul a cuprins trei comunicări: „Relaţia Bisericii cu Statul”, de Sorin Dan Şandor, de la Facultatea de Ştiinţe Politice a UBB; „Rolul cultelor în procesul integrării în Uniunea Europeană” de Ana Bulai şi Sandra Pralong; şi respectiv o prezentare a „Situaţiei Bisericilor din România privite din perspectiva criteriilor de aderare, cu accentuarea situaţiei speciale a Bisericii Române Unite, Greco-Catolice”, de Smaranda Enache, copreşedinta Ligii Pro Europa. Au urmat şi discuţii, iar concluzia a fost faptul că în România nu există o egalitate de şanse în faţa legii pentru toate confesiunile religioase.
S-au enumerat aspectele pozitive şi cele negative ale politicii actuale a Statului relativ la cultele din România. Situaţia specială defavorizată în care se află BRU l-a făcut pe pr. Mircea Marţian, care a participat la eveniment din partea Bisericii Greco-Catolice, să declare că „egalitatea cultelor este respectată în România pe `principiul proporţionalităţii` astfel încât, sub aspectul libertăţii religioase există o `majoritate de drepturi` pentru BOR şi o `minoritate de drepturi` pentru ceilalţi”.
O intervenţie interesantă a venit din partea reprezentantului Bisericii Ortodoxe, Radu Preda, care a considerat că nu au fost identificate corect adevăratele cauze ale situaţiei care se înregistrează. El a acuzat atât sistemul din Biserica Ortodoxă, care nu a suferit nici o reformă după influenţele şi amestecurile necanonice din perioada comunistă, cât şi aşa numita „psihologie a minoritarului” de care ar suferi celelalte confesiuni din România. Calea „elefantului – cum a fost numită BOR de către reprezentantul ei – împuns continuu de musca ţeţe [societatea civilă], nu este o cale bună, căci nu produce o înnoire `animalului` ci doar enervarea lui”.
Concluzia participanţilor a fost una clară: Uniunea Europeană ar trebui să treacă în mod explicit „libertatea religioasă şi de conştiinţă” între criteriile politice ale aderării României la UE. În acest sens organizatorii se vor adresa instanţelor interne şi internaţionale cerând explicit monitorizarea României până la asigurarea unei depline egalităţi între toţi cetăţenii indiferent de număr, confesiune sau naţionalitate.
