Reconstituirea istoriei Eparhiei de Cluj-Gherla
08.12.2003, Cluj-Napoca (Catholica) - În cadrul Expoziţiei de carte organizate în holul sălii Jean Monet a Facultăţii de Studii Europene din Cluj-Napoca, în zilele de 28 şi 29 noiembrie 2003, cu ocazia Jubileului de 150 de ani de la înfiinţarea Eparhiei de Gherla, au fost prezentate două lucrări extrem de importante pentru reconstituirea istoriei acestei Eparhii. Este vorba despre cărţile: „O Episcopie şi un Ierarh. Înfiinţarea şi organizarea Episcopiei Greco-Catolice de Gherla în vremea Episcopului Ioan Alexi”, scrisă de Ana Victoria Sima; şi „Episcopul Ioan Vancea. Pastorale şi circulare 1865-1869”, ediţie şi studiu introductiv realizate de Nicolae Bocşan şi Mirela Andrei, ambele apărute la Presa Universitară Clujeană.
Ana Victoria Sima, în Cuvânt înainte la lucrarea sa, arătând importanţa Bisericii în viaţa românilor din Transilvania, subliniază: „Pentru Biserica Română Unită recuperarea propriului trecut se impune cu atât mai mult cu cât timp de mai bine de o jumătate de secol, regimul comunist a aşezat un `văl al tăcerii` asupra sa… Istoria Bisericii greco-catolice revine insistent în atenţia cercetătorilor din ultimii ani”. Originile lucrării de faţă, care conţine şi o hartă a Eparhiei la 1867, se plasează în anii studenţiei autoarei, când „am intrat pentru prima dată în arhiva episcopiei de Gherla, despre care ştiam foarte puţine lucruri, dar care avea să-mi deschidă, ulterior, orizonturi şi direcţii de cercetare nebănuite”.
„Cercetarea reconstituie în linii generale tabloul unei episcopii aflate la început de drum… fixează principalele sale direcţii de organizare şi funcţionare, pe coordonatele cărora avea să evolueze în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea”. Aspectele selectate reconstituie drumul ideii înfiinţării unei episcopii pentru românii din părţile vestice, pe care a întruchipat-o eparhia greco-catolică de Gherla, şi de asemenea pun în lumină „zelul şi devotamentul unui episcop activ, angajat în edificarea unei noi episcopii”. „Cartea nu epuizează o problematică, ci este menită să suscite interesul şi preocupările pentru ceea ce a urmat primului episcopat. Asistăm aşadar doar la începutul povestirii, continuarea ei rămâne în sarcina unor cercetări ulterioare.”
În lucrarea „Episcopul Ioan Vancea. Pastorale şi circulare 1865-1869”, în studiul introductiv „Viaţa eclesiastică în Dieceza de Gherla în timpul păstoririi Episcopului Ioan Vancea” se vorbeşte despre: „Ioan Vancea. Biografia intelectuală”; „Instituirea Episcopului Ioan Vancea”; Episcopia de Gherla 1865-1869″; „Viaţa bisericească în Dieceza de Gherla reflectată în circularele Episcopului Ioan Vancea”. În Nota asupra ediţiei se arată că lucrarea conţine 183 circulare şi pastorale, existând şi altele care nu au putut fi depistate în cadrul cercetărilor.
Aceste circulare şi pastorale „reflectă, poate cel mai bine, problemele cu care s-a confruntat dieceza Gherlei în timpul `guvernământului` văncean… surprind anumite realităţi existente în dieceză, le corectează sau încearcă să le rezolve, transmit `poruncile episcopale`; reprezintă principala linie de comunicare cu protopopiatele şi parohiile, cu credincioşii; reflectă fidel sistemul de administrare al eparhiei… oglindesc foarte bine viaţa bisericească, de fiecare zi, din eparhie şi transmit o imagine despre episcopatul văncean, puţin cunoscut din cercetările anterioare. Pe lângă valoarea lor de model sau îndreptar pentru preoţi sau credincioşi, circularele reprezintă documente istorice şi de spiritualitate”.
