Emil Dumea: Catolicismul în Moldova în secolul al XVIII-lea
10.12.2003, Iaşi (Catholica) - La Editura Sapientia a Institutului Teologic Romano-Catolic „Sf. Iosif” din Iaşi a apărut lucrarea părintelui Emil Dumea, profesor la acest Institut, intitulată „Catolicismul în Moldova în secolul al XVIII-lea”. Acest studiu reprezintă teza de doctorat pe care părintele Dumea a susţinut-o în 1997 la Universitatea Pontificală Gregoriana din Roma.
Despre valoarea acestei cărţi ne vorbeşte d-l prof. univ. dr. Ion Toderaşcu, de la Catedra de Istorie Medievală, Facultatea de Istorie, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi. Prof. Ion Toderaşcu consideră domeniul abordat de această lucrare, bazată în primul rând pe documente din arhiva Congregaţiei De Propaganda Fide, drept unul de mare importanţă, astăzi mai mult ca oricând. „El ne trimite la două concepte fundamentale ale evoluţiei contemporane: toleranţa şi intoleranţa. Şi cum lumea de astăzi nu poate fi concepută fără toleranţă – care asigură pacifismul – autorul a căutat-o în trecut. A căutat-o într-un secol de mari transformări, un secol al `revoluţiilor` în toate domeniile, un timp care anunţa `veacul naţionalităţilor`.”
În continuare, prof. dr. Ion Toderaşcu schiţează profilul românului, în special al celui din Moldova istorică, aşa cum reiese din lucrarea părintelui Dumea. „Între populaţia ortodoxă şi cea catolică (aprox. 13.000 de suflete în secolul XVIII) din Moldova au fost `relaţii bune` chiar dacă `fiind minoritate etnică şi religioasă, catolicii păstrau un puternic sens de solidaritate şi unitate internă care, din punct de vedere religios, excludea ortodocşii… Oamenii, indiferent de confesiune, împărtăşeau, ca şi astăzi, aceeaşi viaţă cu aceleaşi probleme şi dificultăţi`.”
„Tinerii au legat prietenii şi au construit familii mixte. Populaţia de rit catolic din Moldova a împrumutat valori de la ortodocşi, `a adoptat multe obiceiuri religioase şi laice autohtone`. Nu este vorba, constatăm noi, despre o prezentare idilică din partea autorului, ci despre reliefarea a ceea ce a constituit nota dominantă a vieţii cotidiene din Moldova veacului al XVIII-lea. Aceasta nu exclude unele note şi manifestări de intoleranţă. Cele două comunităţi, ortodoxă şi catolică, se considerau reciproc schismatice, ceea ce în mentalul medieval şi premodern era o normalitate.”
„Autorul tezei aici prezentate, mai precizează prof. Ion Toderaşcu, nu a ocolit nici problema foarte mult discutată a ciangăilor din Moldova, o problemă în care s-a consumat multă patimă, o temă politizată, ceea ce a fost nociv pentru spiritul public. Domnul Emil Dumea, fără a-şi propune o rezolvare, face un popas echilibrat, sine ira et studio. Nu originea etnică a acestui grup demografic l-a preocupat prioritar, ci starea de fapt, condiţia reală a acestora.”
