Pastorala de Paşti: PF Teoctist
08.04.2004, Bucureşti (Catholica) - „Şi anul acesta ne-a învrednicit Bunul Dumnezeu să săvârşim sfinţita călătorie a Marelui Post”, scrie Preafericitul Patriarh Teoctist în Pastorala din acest an la Învierea Domnului, îndemnându-i pe credincioşi să fie „fii ai Învierii”: „Libertatea alegerii ne va aşeza şi pe noi – cum deja i-a împărţit şi pe cei de dinaintea noastră, începând chiar cu ziua Sfintei Învieri a Domnului – într-una din cele două cete: cea a fiilor Învierii, sau ai `zilei`, sau ai `lumini`, şi cea a fiilor nopţii, sau `ai intunericului`, sau ai `neascultarii` şi, prin urmare, ai `mâniei`.”
„Ca fii ai Învierii”, îndeamnă capul Bisericii Ortodoxe Române, „dar şi ca împreună lucrători la zidirea Bisericii părinţilor noştri şi a celei din inima noastră, împreună cu credincioşii, să fim prin faptele noastre mărturisitori ai Învierii lui Hristos, ai puterii şi dorinţei Sale de a salva omul şi lumea de azi din lanţurile necredinţei, indiferenţei şi dispreţului faţă de semen, care este chipul lui Dumnezeu.” Pastorala aminteşte că anul trecut, prin donaţii, s-au strâns 116 miliarde de lei pentru „orfani, bolnavi, bătrâni părăsiţi – , acei `fraţi prea mici` ai Domnului”. Donaţiile au permis şi construirea de biserici, ceea ce aduce mesajul Preafericitului Teoctist la subiectul atât de actual al Catedralei Mântuirii Neamului.
„Din acelaşi izvor al luminii Învierii a luat îndemn şi pururea pomenitul, de vie memorie, cel dintâi Patriarh al Bisericii noastre, Miron Cristea, care, văzând că Biserica Ortodoxă Română, deşi înălţată în anul 1925 la rangul de Patriarhie, nu are biserică patriarhală, a luat iniţiativa înălţării Catedralei Mântuirii Neamului. Vitregia vremurilor l-a împiedicat să înceapă această lucrare, săvârşirea ei fiind lăsată ca sfântă datorie urmaşilor săi. Luând aminte la împlinirea acestui testament spiritual cu valoare sfântă, la propunerea noastră, Sfântul Sinod al Bisericii noastre şi Adunarea Naţională Bisericească au hotărât să purcedem la definitivarea formelor de începere a lucrărilor de amplasare şi zidire a acestui Sfânt Locaş.”
Pastorala se încheie astfel: „Punându-vă la inimă aceste gânduri şi părinteşti îndemnuri, rog pe `Dumnezeul păcii, Cel ce L-a sculat din morţi pe Domnul nostru Iisus, Marele Păstor al oilor prin sângele unui testament veşnic, să vă înzestreze cu tot ceea ce este bun spre a-I face voia, lucrând întru noi ceea ce e bine plăcut înaintea Lui, prin Iisus Hristos, Căruia fie-I slava în vecii vecilor!`. De aici, din reşedinţa Sfintei noastre Patriarhii, luând lumină din Lumina Învierii ce străluceşte în candela Paraclisului Sfântul Gheorghe, vă urez tuturor sănătate şi pace, vestindu-vă cu sfântă îmbrăţişare: Hristos a înviat!”
