Pro memoria, numărul 3/2004
06.05.2004, Bucureşti (Catholica) - Revista de istorie ecleziatică „Pro memoria” editată de Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti şi Centrul „Biserica şi istoria” a ajuns la numărul 3, oferind peste 350 de pagini de text. „Salutăm apariţia celui de-al treilea număr al revistei Pro memoria, programat să apară în preajma unui eveniment important: 120 de ani de la consacrarea catedralei Sf. Iosif din Bucureşti”, scrie IPS Ioan Robu în Cuvântul înainte. Într-adevăr, acestui eveniment îi este dedicat primul articol, semnat de pr. Eugen Bortoş şi intitulat „Catedrala Romano-Catolică Sf. Iosif”.
Al doilea capitol al revistei are ca temă „Începuturile catolicismului în Ţara Românească”, prin două articole: „Comunităţile catolice din Ţara Românească”, al pr. Iosif Gabor; şi „Catolicii din Valahia şi Bulgaria de Nord în timpul episcopului Paul Dovanlia”, al pr. Iacob Ieronim. „Istoria presei catolice în Arhidieceza de Bucureşti” este titlul capitolului 3 în care găsim trei articole: „Contribuţii la istoriografia românească. Revista catolică (1912-1916)” şi „Colaborarea episcopului Anton Durcovici la revista Jugendfreund”, ambele de Dănuţ Doboş; şi „Autorul Raymund Netzhammer în publicaţiile româneşti actuale”, de Nikolaus Netzhammer. Şi următorul capitol este incitant dacă privim titlurile: „Anton Durcovici şi neotomismul în România”, pr. Viliu Dancă; „Procesul Mons. Vladimir Ghika”, Cristian Vasile; „Pr. Egon Xaveriu Haider. Harul de a muri în închisoare”, Dănuţ Doboş; „Preotul cărturar Petru Tocănel, ofmconv. Profil bio-bibliografic”, pr. Maximilian Pal; „I.M. Raşcu. Repere bio-bibliografice”, pr. Ionuţ Strejac.
În capitolul „Document”, pr. Leonard Ciobanu semnează articolul „O cronică a Congregaţiei Mariane a bărbaţilor din Bucureşti”, iar la „Edificii religioase din Arhidieceza de Bucureşti” Nikolaus Netzhammer scrie despre „Biserica Sf. Vasile, prima biserică şi parohie a românilor uniţi din Bucureşti”. Revista conţine şi un capitol Varia ce reuneşte articolele „Biserica, mass-media şi cultura” a pr. Isidor Mărtincă şi „Ministerul Cultelor şi slujitorii altarului în anii `democraţiei populare`” semnat de Adian Nicolae Petcu. În acelaşi cuvânt înainte, Arhiepiscopul Mitropolit de Bucureşti îşi exprimă speranţa că tematicile alese „vor trezi cu siguranţă interesul cititorilor. Ne place să credem că aceste contribuţii ştiinţifice sunt o cărămidă la construcţia culturală pe care o aşteptăm cu toţii, sinteza catolicismului în Arhidieceza de Bucureşti.”
