Biserica Ortodoxă Rusă şi speranţele ei în China
28.06.2004, Hong Kong (Catholica) - Biserica Ortodoxă Rusă a cerut recunoaşterea ortodoxiei ca una din religiile oficiale ale Chinei. Reprezentanţi ai Patriarhiei Moscovei au declarat că speră să primească un răspuns la cererea lor înainte de 2008. Conform pr. Dionisy Pozdnyaev, de la Departamentul Patriarhiei pentru Relaţiile Externe, între Moscova şi Beijing discuţiile durează „de ceva ani”. „Ar fi minunat dacă guvernul chinez ar recunoaşte Biserica Ortodoxă Autonomă Chineză. Va trebui refăcută Ierarhia Bisericii, desfiinţată în 1966”, în timpul revoluţiei culturale. „Sperăm, să ajungem la o înţelegere înainte de Jocurile Olimpice din 2008.”
Biserica Ortodoxă Rusă a ajuns în China acum 300 de ani. Dar nu se ştiu prea multe despre începuturi. Prima parohie a fost înfiinţată pentru imigranţii ruşi stabiliţi în special în nordul ţării. În prezent există doar 13.000 de credincioşi, majoritatea de origine rusă. Ei sunt concentraţi în patru zone ale ţării: provincia Heilongjiang; Harbin, unde există o parohie cu hramul Vălului Apărător al Maicii lui Dumnezeu; Mongolia (în Labdarin); şi Xinjiang (în Kulj şi Urumqi). La începutul secolului XX, existau trei comunităţi în Beijing şi în Shanghai, dar au fost desfiinţate iar clădirile lor fie distruse fie utilizate în alte scopuri. O biserică de exemplu a devenit depozit iar alta a intrat în structura ambasadei ruse.
La nivel naţional, China recunoaşte doar cinci religii: catolicismul, protestantismul, islamismul, taoismul şi budismul. Beijingul recunoaşte Biserica Ortodoxă Autonomă Chineză dar doar în provincia Xinjiang şi în Mongolia. Soarta Bisericii Ortodoxe a fost similară cu cea a Bisericilor Catolică şi Protestantă. În timpul revoluţiei din 1900, ortodocşii au fost atacaţi şi mulţi au fost omorâţi. În august 2000, 222 de martiri au fost canonizaţi de către Patriarhia Moscovei (cu două luni înainte de canonizarea similară de la Roma, din 1 octombrie). Interesant este că gestul Moscovei a fost trecut cu vederea, în timp ce canonizările făcute de Vatican au atras critici dure din partea guvernului chinez, care a afirmat că martirii catolici au fost „colaboratori ai forţelor imperialiste”.
În 1957, când Mao Zedong a început naţionalizarea Bisericilor prin crearea Asociaţiei Patriotice, Patriarhia Moscovei s-a plâns de planurile chineze şi a oferit autonomie deplină misiunii ortodoxe din China. Revoluţia culturală a condus mai apoi la scăderea numărului de Episcopi şi de preoţi. Chiar şi astăzi situaţia comunităţii ortodoxe este foarte dificilă. Nu există preoţi care să răspundă nevoilor credincioşilor. Pentru China există acum 13 seminarişti ortodocşi, ce studiază la Moscova şi la St. Petersburg. Ultimul preot ortodox a murit anul trecut, la 80 de ani. Pr. Alexander Du Lifu, neavând biserică, îşi slujea credincioşii în propria casă. Din când în când i se permitea să celebreze Liturghia la ambasada rusă din Beijing. Patriarhiei Moscovei i s-a dat permisiunea să folosească tocmai Catedrala Catolică pentru funeraliile preotului.
