Bernard Sesé: Edith Stein
26.11.2004, Iaşi (Catholica) - Editura „Sapientia” anunţă apariţia cărţii Edith Stein, scrisă de Bernard Sesé, tradusă în limba română de prof. Dan Burcea şi prefaţată de Dominique Poirot, o.c.d. După primele cinci biografii de sfinţi, propuse până acum în cadrul colecţiei „Vieţile sfinţilor”: Paul din Tars, Alois de Gonzaga, Pius al X-lea şi Alois Scrosoppi, Maica Tereza de Calcutta, Editura „Sapientia” ne propune acum spre lectură biografia sfintei Edith Stein (Tereza Benedicta a Crucii), moartă în lagărul de concentrare de la Auschwitz la 9 August 1942, ridicată la cinstea altarelor de papa Ioan Paul al II-lea în ziua de 11 octombrie 1998 şi proclamată co-patroană a Europei, alături de sfânta Brigitta din Suedia şi sfânta Ecaterina de Siena, de acelaşi papă, la 1 octombrie 1999. Cartea apare în format 14×24, conţine 136 de pagini şi poate fi procurată de la toate librăriile catolice din ţară la preţul de 50.000 lei.
Din prezentarea cărţii aflăm: când Ordinul Carmeliţilor Desculţi a introdus cauza canonizării lui Edith Stein, sora Tereza-Benedicta a Crucii, polemicile au fost aprinse: trebuia să fie canonizată ca martiră sau, pur şi simplu, ca o sfântă din respect faţă de sensibilitatea evreiască? Ea a fost canonizată ca martiră, în calitate de evreică convertită, moartă creştină, în unitatea fiinţei sale. Într-adevăr, Edith a murit la Auschwitz din cauză că era evreică, evreică convertită la catolicism şi călugăriţă carmelită. Trecând dincolo de toate contestaţiile, ca cea exprimată în cazul Carmelului de la Auschwitz, Papa Ioan Paul al II-lea a acceptat şi a celebrat această canonizare a lui Edith Stein, sora Tereza-Benedicta a Crucii, ca martiră, mergând până la a o declara patroana Europei. Viaţa şi mesajul lui Edith Stein nu sunt lesne de prezentat: destinul său crud – după cum bine înţelege fiecare -, precum şi parcursul ei universitar în căutarea adevărului. Cel mai greu de prezentat era parcursul ei intelectual în contextul atât de bogat în idei din epoca în care ea a trăit.
Cu talentul dovedit şi în Vieţile Sfinţilor publicate mai înainte, Bernard Sesé scrie cu simplitate şi limpezime, fără să uite indicaţiile precise, folositoare istoricului. El reconstituie astfel cu artă cadrul urban şi social, precum şi mediul familial al lui Edith Stein: mama ei, o tânără de origine evreiască, foarte vioaie şi cu un caracter plin de omenie şi de înţelepciune. Autorul ne invită să participăm la căutarea adevărului, pe care Edith o întreprinde: scoate în evidenţă interesul ei pentru persoanele din lumea ideilor, conturându-i în aceeaşi măsură în culori calde personalitatea, capabilă de nelinişti şi suferinţe, cu mult suflet şi atentă faţă de prieteni; el ne arată totodată importanţa pe care o are pentru ea a depune mărturie, fără a fi nevoită să renege universul gândirii pe care-l poartă.
Bernard Sesé ne ajută să înţelegem căutarea ei spirituală: justeţea credinţei sale în căutarea intransigentă a adevărului, descoperirea rugăciunii ca drum spre adevăr. El ne ajută să înţelegem umilinţa cu care ea urmează perfecţionarea sa spirituală, împărtăşind admiraţia pe care o are faţă de preoţii în grija cărora se încredinţează. Din carte, iese fără încetare la iveală grija ei faţă de cei din jur; ca intelectuală, este o femeie care cunoaşte şi frecventează multă lume; ca femeie, militează pentru locul femeii în societate şi în Biserică. Autorul are grijă să ne propună diferite texte instructive, sub formă de tablou, precise şi complete, care ne ajută să înţelegem mai pe larg viaţa lui Edith Stein. Cu multele cunoştinţe pe care le are asupra Reformei Carmelului, cu larga sa cultură şi sensibilitatea pe care ştim că o posedă, Bernard Sesé o apropie pe Edith Stein de cititorul de azi. Această carte despre viaţa lui Edith Stein este binevenită. Ea se alătură cortegiului de numeroase scrieri care apar de ea sau despre ea.
