Auschwitz: în abisul suferinţei, iubirea poate să triumfe

27.01.2005, Vatican (Catholica) - Cardinalul Jean-Marie Lustiger, Arhiepiscop de Paris, a citit astăzi mesajul Papei Ioan Paul al II-lea la adunarea la care au participat peste 30 de lideri mondiali pentru a marca a 60-a aniversare a eliberării prizonierilor din lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, din Polonia. Cardinalul este delegatul papal special la aceste ceremonii de comemorare. Mesajul poartă ca dată 15 ianuarie, informează serviciul de ştiri al Vaticanului.

Sfântul Părinte a numit ceea ce s-a întâmplat la Auschwitz „fructul tragic al urii programate”, şi a spus că trebuie să ne amintim de milioanele de oameni care, „fără a avea vreo vină, au îndurat suferinţe inumane şi au fost anihilaţi în camerele de gazare şi în crematorii”. Papa a amintim călătoria pe care a făcut-o în 1979 la Auschwitz, mai precis momentul în care „m-am oprit în faţa pietrelor memoriale cu inscripţii în diferite limbi, pentru victime, […] stând mai mult în faţa celor scrise în ebraică. Mi-am spus: […] Acest popor îşi are originea în Avraam, care este de asemenea şi tatăl nostru în credinţă, după cum spunea Paul din Tars. Acest popor, care a primit de la Dumnezeu porunca `Să nu ucizi`, a experimentat într-o manieră specială ce înseamnă a ucide. Nimeni nu se poate opri în faţa acestor memoriale şi să rămână indiferent.”

„Repet şi acum acele vorbe. Nimeni nu poate să treacă cu vederea tragedia. Acea încercare de distrugere sistematică a unui întreg popor cade ca o umbră peste Europa şi peste întreaga lume; este o crimă care pe veşnicie va întuneca istoria omenirii. Fie ca acest episod să constituie un avertisment, astăzi şi în viitor: nu putem ceda în faţa ideologiilor care caută să justifice călcarea în picioare a demnităţii umane pe baze rasiale, a culorii pielii, a limbii sau religiei. Apelez la toţi, în special la cei care, în numele religiei, recurg la acte de opresiune şi de teroare.” Continuând cu amintirile din călătoria din 1979, Papa a amintit numeroasele memoriale pe care inscripţiile erau în rusă: „ruşii au avut cel mai mare număr de persoane pierdute în mod tragic în război.”

Sfântul Părinte a amintit că în 1979, şi de atunci neîncetat, s-a rugat pentru pacea lumii, pentru respectarea demnităţii umane, pentru dreptul fiecăruia „de a căuta adevărul în libertate, şi de a-şi urma legea morală”. El a subliniat faptul că, în mijlocul suferinţelor de nedescris, au existat şi mari eroi, prizonieri care „au arătat iubire nu doar pentru colegii de suferinţă, ci şi pentru cei care îi torturau. Unii au făcut aceasta din iubire pentru Dumnezeu şi pentru om; alţii în numele valorilor spirituale.” Astfel de comportamente demonstrează ceea ce Biblia spune adesea, şi anume că „chiar dacă omul este capabil de rău, iar uneori un rău uriaş, răul nu va avea niciodată ultimul cuvânt.”