„Studii augustiniene” şi „Filosofie şi Întrupare la sfântul Augustin”
11.02.2005, Târgu Lăpuş (Catholica) - În Colecţia Intellectus Fidei a Editurii Galaxia Gutenberg din Târgu Lăpuş a apărut cartea „Studii augustiniene”, avându-i ca şi coordonatori pe Călin-Daniel Paţulea şi Alin Tat. Studiile sunt urmate în carte de lucrarea „Filosofie şi Întrupare la sfântul Augustin”, a academicianului Etienne Gilson, cu o Prezentare de Marie-Anne Vannier, în traducerea lui Cristian Şoimuşan.
„Volumul de faţă se doreşte a fi o provocare”, se arată la începutul lucrării. „Mai întâi, la adresa culturii patristice din România, ca o invitaţie la studii sistematice, conectate la reţeaua internaţională a cercetătorilor. Apoi `consumatorilor` de literatură creştină preponderent greco-slavă, ca o chemare la lărgirea orizontului spiritual. De asemenea, filosofilor care exclud din canon anumiţi autori – în speţă pe cei de culoare religioasă – datorită unor criterii discutabile, precum şi teologilor care uită să dialogheze cu alţi iubitori/căutători ai înţelepciunii, neurmând astfel calea augustiniană. În sfârşit, cititorilor de plăcere, acest mic volum le propune bucuria redescoperirii unor resurse.”
Studiile augustiniene publicate sunt: „Reflecţii din perspectivă ecumenică asupra sacramentelor ca semne sacre în scrierile sfântului Augustin”, semnat de Cornel Dârle; „`I Believe in God the Father Almighty, Creator of Heaven and Earth` in the view of St. Augustine and St. Thomas Aquinas”, semnat de Andrei Goţia; „Il pecato orginale secondo la teologia di Sant`Agostino” şi „La vita di Agostino nella prospettiva di liberta e grazia” ale lui Călin-Daniel Paţulea. De asemenea, Cristian Şoimuşan semnează studiul „Doctrina maniheistă în descrierea sfântului Augustin din Liber de haeresibus”; Salvatore Taranto – „Augustin şi predestinarea omului”; iar Alin Tat prezintă „Rolul filosofiei în paideia augustiniană”.
Lucrarea lui Etienne Gilson, datată din anul 1947, este puţin cunoscută sau chiar uitată, fiind eclipsată de cărţile mai mari ale acestuia. „Dar această mică lucrare merită să fie redescoperită datorită distincţiei dintre nomen substantiae (numele substanţei) şi nomen misericordiae (numele milei), pe care Augustin o introduce pentru a-l denumi pe Dumnezeu, distincţie pe care comentatorii lui Augustin o reiau frecvent, însă Etienne Gilson este primul care a scos-o în evidenţă”.

Consider minunat acest gest de a se lansa pe piata spirituala din Romania aceasta lucrare ce poate sa redeschida apetitul comunicarii dintre filosofie si teologie, comunicare care cel putin la noi in tara are inca multe de facut in comparatie cu starea de fapt din Vest in acest sens. Teologia si filosofia sunt doua paliere ale aceluias domeniu si deci cred ca aceasta lucrare este ina o justificare a acestei ipoteze, ambientul romanesc este insa reticient la a receptiona ca reale aceste opinii.
In opinia noastra tocmai in virtutea acestui fapt aceasta lucrare are un merit special.