Cardinali cu greutate în Conclav: Joseph Ratzinger
14.04.2005, Vatican (Catholica) - Cardinalul Joseph Ratzinger, Prefect al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, Preşedinte al Comisiei Biblice Pontificale şi al Comisiei Teologice Internaţionale, decan al Colegiului Cardinalilor, s-a născut la 16 aprilie 1927 în Marktl am Inn, Germania. A fost hirotonit preot la 29 iunie 1951. Tatăl său, ofiţer de poliţie, provenea dintr-o familie tradiţională de fermieri din Bavaria de Jos. Anii adolescenţei şi i-a petrecut în Traunstein, şi a fost convocat în forţele auxiliare antiaeriene în ultimele luni ale celui de al doilea război mondial. Între 1946-1951, anul în care a fost hirotonit preot şi a început să predea, a studiat filosofia şi teologia la Universitatea din Munchen şi la Şcoala superioară din Freising. În 1953 a obţinut doctoratul în teologie cu o teză intitulată: „Poporul şi Casa lui Dumnezeu în doctrina Sf. Augustin despre Biserică”. Patru ani mai târziu a obţinut diploma de profesor universitar. A predat apoi teologie fundamentală şi dogmatică la Şcoala superioară de filosofie şi teologie din Freising, apoi la Bonn din 1959 până în 1969, la Munster din 1963 până în 1966, Tubinga din 1966 până în 1969. Din 1969, a fost profesor de teologie dogmatică şi de istorie a dogmelor la Universitatea din Regensburg, şi Vice-preşedinte al acestei Universităţi.
Deja în 1962 era foarte cunoscut, când la vârsta de 35 de ani a devenit consultor al Conciliului Vatican II, al Arhiepiscopului de Koln, Cardinalul Joseph Frings. Dintre numeroasele sale lucrări publicate, un loc important îl deţine „Introducere în creştinism”, o culegere de cursuri universitare despre mărturisirea credinţei apostolice, publicată în 1968; „Dogmă şi revelaţie”, o antologie de eseuri, predici şi reflecţii consacrate misiunii pastorale, publicată în 1973. În martie 1977, Papa Paul VI l-a numit Arhiepiscop de Munchen şi Freising, iar la 28 mai 1977 a fost consacrat Episcop, fiind primul preot diecezan în ultimii 80 de ani care a preluat conducerea pastorală a acestei mari Dieceze bavareze. La 25 noiembrie 1981, a fost numit de către Papa Ioan Paul al II-lea prefect al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei; preşedinte al Comisiei Biblice şi al Comisiei Pontificale Teologice Internaţionale. A fost relator la a V-a Adunare Generală a Sinodului Episcopilor (1980); preşedinte delegat la a VI-a Adunare Sinodală (1983). La 6 noiembrie 1998 a fost ales vice-decan al Colegiului Cardinalilor. La 30 noiembrie 2002, Sfântul Părinte a aprobat alegerea lui ca decan al Colegiului Cardinalilor.
A fost Preşedintele Comisiei pentru redactarea Catehismului Bisericii Catolice, şi după şase ani de muncă (1986-1992), i-a prezentat Sfântului Părinte noul Catehism al Bisericii Catolice. La 10 noiembrie 1999 a primit titlul de doctor honoris causa în jurisprundenţă al Universităţii Maria Santissima Assunta. Din 13 noiembrie 2000 este membru onorific al Academiei Pontificale de Ştiinţe.
A fost creat şi proclamat Cardinal de Papa Paul al VI-lea în Consistoriul din 27 iunie 1977. Titular al bisericii Ostia e Velletri-Segni.
Este membru al:
- Secţiunii a Doua a Secretariatului de Stat;
- Congregaţiilor pentru Bisericile Răsăritene; pentru Cultul Divin şi Disciplina Sacramentelor; pentru Episcopi; pentru Evanghelizarea Popoarelor; pentru Educaţia Catolică;
- Consiliilor Pontificale pentru Unitatea Creştinilor; pentru Cultură;
- Comisiilor Pontificale pentru America Latină, Ecclesia Dei.
(sursa: Vatican.va; actualizat la: 01.12.2002)
