Dumnezeu se apleacă asupra făpturilor slabe

08.02.2006, Vatican (Catholica) - La audienţa generală de astăzi, desfăşurată în Aula Paul al VI-lea din Vatican, Papa Benedict a comentat a doua parte a psalmului 144, o minunată cântare în cinstea Domnului, rege iubitor şi atent faţă de creaturile sale. Dacă în prima parte a compoziţiei, a explicat Pontiful, erau subliniate pietatea, duioşia, fidelitatea şi bunătatea divină care se extind la întreaga umanitate, implicând orice creatură, în a doua parte, psalmistul îşi fixează atenţia asupra iubirii pe care Domnul o rezervă în mod deosebit celui sărac şi celui slab. Regalitatea divină nu este, deci, distantă şi arogantă, cum se poate întâmpla uneori în exercitarea puterii umane. Dumnezeu îşi exprimă regalitatea prin aplecarea asupra făpturilor slabe şi lipsite de apărare. La fel ca un părinte, un tată sau o mamă, îi susţine pe cei care se clatină şi-i face să se ridice pe cei care au căzut în praful umilirii. În alte cuvinte, „drept este Domnul în toate căile sale, sfânt în toate lucrările sale”. Iar adevăratul credincios este acela care îl invocă pe Domnul în rugăciune încrezătoare, îl caută cu inimă sinceră, se teme de Dumnezeul său, respectându-i voinţa şi supunându-se cuvântului său, dare mai ales îl iubeşte, sigur fiind că este primit sub mantia sa.

Ultimul cuvânt al psalmistului este acela cu care s-a deschis acest imn: o invitaţie la a-l lăuda şi binecuvânta pe Domnul, numele său, adică Persoana sa vie şi sfântă care lucrează şi salvează în lume şi în istorie. Mai mult, apelul său este la a face astfel încât laudei din partea credinciosului să se asocieze orice creatură marcată de darul vieţii: „Orice vietate să binecuvânteze numele său sfânt, în veacul veacului”. Este un fel de cântare perenă ce trebuie să se înalţe de la pământ la cer; este celebrarea comunitară a iubirii universale a lui Dumnezeu, izvor de pace, bucurie şi mântuire. În încheierea reflecţiei, Papa Benedict a revenit asupra versetului care spune: „Domnul este aproape de cei care îl cheamă, de cei care îl caută cu inimă sinceră”(v.18). Această frază era deosebit de dragă lui Barsanufiu din Gaza, un ascet trecut la Domnul pe la jumătatea secolului IV, consultat adesea de monahi, clerici şi laici care apreciau înţelepciunea discernământului său. De pildă, unui ucenic care dorea să ştie cauzele diferitelor sale ispite de care era asaltat, Barsanufiu îi răspundea: „Frate Ioan, nu te teme deloc de ispitele care se abat împotriva ta pentru ca să te încerce, deoarece Domnul nu te lasă prada lor. Deci, când îşi vine una dintre aceste ispite, nu te obosi să vezi despre ce este vorba, ci strigă numele lui Isus: `Isuse, ajută-mă`. El te va asculta pentru că `este aproape de cei care îl cheamă`. Nu te descuraja, ci aleargă cu ardoare şi vei atinge ţinta, în Isus Cristos Domnul nostru” (Barsanufiu şi Ioan din Gaza, Epistolar, 39: Collona di Testi Patristici, XCIII, Roma 1991, p.109).

Ca de obicei, în finalul audienţei Papa a adresat saluturi în diferite limbi grupurilor mai numeroase de pelerini. Salutând pelerinii croaţi, l-a amintit, la puţine zile după celebrarea comemorării sale liturgice, pe fericitul Cardinal Alojzije Stepinac, martir, martor al adevărului, invitându-i să afle în el „un exemplu de viaţă creştină şi de iubire pentru patrie”; i-a evocat pe Sfinţii Ieronim Emiliani şi Iozefina Bakhita, sărbătoriţi miercuri, subliniind curajul lor şi exprimând urarea să poată fi de ajutor, îndeosebi tinerilor, în a-şi deschide inima spre eroismul sfinţeniei în viaţa de fiecare zi. Informaţiile au fost preluate şi adaptate după Radio Vatican, emisiunea în limba română.