Întâlnire tăcută în Vatican

2 răspunsuri

  1. Toma Radu spune:

    Cei care cer folosirea vechiului rit tridentin nu gresesc, intrucat la Conciliul Vatican II s-a dat doar permisiunea folosirii limbilor nationale, mai ales la lecturi si predica, dar nu s-a apus ca latina sa nu se mai foloseasca. Totusi, in prezent, limba latina a ajuns sa nu mai fie utilizata aproape deloc, pe motiv ca „poporul nu intelege„. Dar poporul ar putea sa invete! Credem ca o autonomie a societatii Sf. Pius al X-lea ar fi folositoare Bisericii. Totusi, singurul care are dreptul de a decide in aceasta privinta este Suveranul Pontif.

  2. Carol spune:

    Eventualitatea normalizarii relatiei dintre Sfantul Scaun si SSPX ar constitui un eveniment major in cadrul vietii crestine.
    Aceasta pentru ca desprinderea de sub autoritatea Vaticanului s-a produs tocmai ca urmare a unui „modernism galopant„ in contextul in care acuzatia inchistarii, a anchilozarii, a conservatorismului si dogmatismului Bisericii flutura pe buzele unora dintre credinciosi si chiar dintre teologi.
    S-a vorbit mult despre semnele revenirii la traditie in noul pontificat. Nu este vorba de o repliere a noului Suveran Pontif inaintea agitatiei unei lumi ambigue prin valori si reactii ci de consolidarea credintei prin intoarcerea spre radacina sa.
    „Unitate in diversitate„ ar putea fi formula unei transformari substantiale in exterior, firesti in interior , a Bisericii.
    Afirmam ca reglementarea relatiilor cu Societatea Pius al X-lea ar constitui un eveniment pentru viata crestina referindu-ma nu doar la spatiul catolic ci la intreaga Biserica.
    Alaturi de dialogul ecumenic, ar constitui dovada dorintei de dialog si conlucrare a Sfantului Scaun cu bisericile-surori precum si reflectare a nobilelor idei izvorate din recenta enciclica.
    Sa speram, deci!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *