Spiritualitatea comuniunii şi în România
23.02.2006, Iaşi (Catholica) - Prezent la Roma, unde a participat la o reuniune de Episcopi, prieteni ai Mişcării Focolarelor, Episcopul Aurel Percă, auxiliar de Iaşi, s-a aflat duminică, 16 februarie, în mijlocul credincioşilor români de rit latin din Roma şi Ladispoli pentru care a celebrat Sfânta Liturghie. Împreună cu Episcopul auxiliarul de Iaşi au concelebrat, parohul-capelan, pr. Isidor Iacovici şi pr. Iulian Faraoanu, vicecapelan, precum şi mulţi dintre preoţii români prezenţi la Roma pentru studii, informează Ercis.ro.
PS Aurel Percă a stat de vorbă cu Mons. Anton Lucaci, pentru Radio Vatican, despre întâlnirea Mişcării Focolare. „La această întâlnire a Episcopilor din toate continentele se stabilesc de obicei legături de prietenie”, a explicat Episcopul, „legături care continuă în timpul anului prin diferite forme, mai recent şi prin internet, ceea ce ne ajută să fim la curent cu situaţia reală a unei Biserici locale, cu preocupările Episcopilor care se prezintă şi aduc aspecte îmbucurătoare din viaţa diecezelor, aspecte care privesc şi situaţia ţării din care fac parte sau de unde provin, ceea ce ne face într-adevăr să fim o singură inimă şi un singur suflet, nu numai în momentul întâlnirii de la Castel Gandolfo, ci şi în timpul anului. Până la următoarea întâlnire avem motive profunde de a ne simţi în comuniune cu toţi episcopii cunoscuţi, care sunt angajaţi în această mişcare a episcopilor, prieteni ai Mişcării Focolarelor.”
Episcopul auxiliar de Iaşi a amintit în timpul interviului tema întâlnirii de la Castel Gandolfo: „Cristos, răstignit şi abandonat, chip al lui Dumnezeu, iubire şi viaţă pentru unitate”. „Plecând de la această temă toate intervenţiile, conferinţele, meditaţiile care au fost repropuse din scrierile fondatoarei Mişcării Focolarelor, Chiara Lubich, au subliniat tocmai acest aspect: Cristos răstignit şi părăsit poate fi o imagine a Episcopului sau a preotului care, în mijlocul problemelor pastorale, deseori poate fi abandonat, se simte părăsit, dar, întrucât momentul răstignirii şi abandonării lui Isus este doar o trecere spre momentul următor al învierii, la fel şi pentru viaţa Episcopului sau a preoţilor nu ne oprim numai la momentele grele sau de părăsire, dar ştim că […] există o ieşire.”
La final, PS Aurel Percă a amintit de intervenţia sa la întâlnire, „în momentul în care erau impresii din partea participanţilor, pentru că fiecare Episcop a fost invitat să îşi spună părerea sau să facă anumite consideraţii pe marginea experienţei trăite. Eu am intervenit în penultima zi şi am subliniat tocmai această bucurie că ne-am regăsit în jurul unor teme de actualitate pentru viaţa unui Episcop şi în al doilea rând bucuria de a fi trăit colegialitatea episcopală, faptul că am fost împreună Episcopi din toată lumea şi am putut să fim ca şi apostolii într-un cenacol avându-l pe Isus în mijlocul nostru şi împreună rugându-ne, împreună reflectând asupra realităţilor pastorale sau sociale din lumea de astăzi, în special cu referinţă la activitatea unui Episcop.”
