Renunţarea la un titlu papal provoacă din nou nemulţumiri

8 răspunsuri

  1. Toma Radu spune:

    Toate aceste „ingrijorari„ care apar mereu cand e vorba de primatul Romei arata clar ca ortodocsii nu vor unitatea crestinilor. Cum ar putea fi vorba de unitate, daca ar ramane in continuare biserici autocefale, cu patriarhi diferiti? Papa nu a creat nici o „grava dificultate„ pentru dialogul ecumenic renuntand la acel titlu, ci dimpotriva, a lasat sa se inteleaga ca misiunea Sa, ca Suveran Pontif, este universala, aceasta neinsemnand ca s-ar dori desfiintarea ritului bizantin sau a altor rituri. Si chiar daca Sf. Andrei a avut un rol important in evanghelizarea Rasaritului, conducerea Bisericii a fost incredintata de Cristos lui Petru, al carui succesor este Episcopul Romei.

  2. Petru Ciobanu spune:

    ce contează pentru Bartolomeu I titlul său de Patriarh ecumenic, odată ce acesta este unul pur simbolic, fără a arăta rolul său preeminent în cadrul ortodoxiei. Nu mai are nevoie de el, căci oricum nu mai are puterea. Îl păstrează doar din principiu, întrucât aşa îi place. Papa, cu toate că are puterea de conducere asupra Occidentului, a ruşit să treacă peste nişte tipare învechite poate pentru a renunţa la un titlul care, de altfel, îl reprezenta. Acuzele de hegemonie şi planuri ascunse, venite mai întâi de la Moscova, iar acum şi de la Constantinopol nu au la bază nişte argumente religioase, istorice sau logice care le-ar explica ci nedorinţa celor doi patriarhi de a lăsa în continuare Biserica lui Cristos pradă dezbinării, dar şi invidia pe care o nutresc faţă de o Biserică Universală, cârmaci al căreia aici pe pământ este Papa de la Roma, urmaş şi vicar al Sfântului Apostol Petru, Piatra de temelie a Bisericii lui Cristos, păstrător al cheilor raiului, prinţ al apostolilor.

  3. Cristian spune:

    Pai d-stra nu doriti decat o unitate prin absorbtie domnilor!!! Adica d-stra vedeti unitatea astfel: papa devine unic conducator al Bisericii, Bis. Ortodoxa tace si se supune. Sau cum???

  4. Petru Ciobanu spune:

    Domnule Cristian noi nu dorim o Bisreică condusă exclusiv de Papa, ci doar să-i fie recunoscută calitatea de „Primus inter pares„ pe care a avut-o şi Sfântul Apostol Petru, al cărui urmaş este Pontiful Roman. Nu vrem nici tăcerea Bisericii Ortodoxe, vrem o mai mare implicare a ei în mişcarea ecumenică. Biserica Ortodoxă prin acţiunile şi nedorinţa ei este cea care şi-a impus tăcerea. Noi suntem capabili să acceptăm o Biserică unită în diversitate.
    Mai apoi nu uita că responsabilul nr. 1 de aşa-zisa schismă de la 1054 a fost Patriarhul ecumenic de la Constantinopol, acţiunile Papei de la Roma fiind un răspuns dat provocărilor Patriarhului. Ar fi bine să vă informaţi mai detaliat asupra acestui fapt şi să nu priviţi confesiunea catolică ca pe o confesiune duşmană ortodoxismului.

  5. Mihai spune:

    Hm, nu vreau sa supar pe nimeni. Conducerea, in Biserica primara, a fost sinodala (amintiti-va de sinodul de la Ierusalim). Apoi, titlul de „Patriarh al Occidentului„ i se cuvine Papei, in mod evident, si are temeiuri istorice. Dupa cum au temeiuri istorice, evident, si celelalte 4 patriarhii din Orient, pt. lumea ortodoxa (Constantinopol, Alexandria, Antiohia si Ierusalim).

    Prin urmare, in umila mea opinie, statutul de „primus inter pares„ nu poate fi acceptat; repet, in Biserica Universala, nedespartita, conducerea era sinodala.

    Cu stima,
    un ortodox, cu mare stima pt. catolicism.

  6. Lorela spune:

    Fratilor de pretutindeni, nu rebuie sa aruncam cu insulte la adresa nimanui, in nici o religie sau cult religios! Trebuie sa credem in cuvintele lui Dumnezeu ca va veni vremea unificarii tuturor religiilor, cultelor religioase intr-o singura religie si aceasta prin noi care formam un intreg!

  7. Petru Ciobanu spune:

    Domnule Mihai, mai presus de orice Sinod este Sfânta Scriptură în care Isus îi spune lui Sfântului Apostol Petru: „Petru, paşte oiţele mele„. Şi ce argument ne trebuie, dacă însuşi Cristos l-a investit pe Petru cu conducerea colegiului apostolilor şi el a fost cel care a condus Conciliul de la Ierusalim. Mai este şi versetul de la Matei 16, 18, pe care ar fi bine să-l citiţi.

  8. dragii mei dragi, din toată inima dragi ai lui Isus şi ai Mariei, catolici, ortodocşi, evrei, musulmani… Mare înţelepciune umple inima Preafericitului nostru Papa Benedict al XVI-lea, că de aceea este plin de spiritul infailibilităţii! Cum să ne lase pe noi Apostolul Îndurării Divine să cădem sub puterea „diferenţei cu orice preţ – diferenţa ca idol„! Oare nu se poate limpede observa că mai toţi dintre noi am îmbrăţişat – şi chiar a devenit un reflex – idea de „diversitate„ cu orice preţ, fără să mai încercăm să înţelegem şi ce înseamnă cu adevărat „unitate„? ! Să analizăm în Duhul Sfânt efectele acestui cuvânt „diversitate„ în inimile noastre! Oare nu zideşte ideologie – idolatrie! ? Nu vedem oare cum sapă sub chemarea noastră de a fi una în Isus şi nici nu mai ştim cu adevărat ce înseamnă a trăi uniţi în El? ! Şi oare, poate fratele nostru mai mare să ne lase să cădem în această izolare ideologică? ! Binecuvântat să fie Papa Benedict al XVI-lea în ascultarea sa de Dumnezeu şi de Iubirea Sa! Abia aştept să ni se comunice noua surpriză, noua calitate a Sfântului Părinte, primită în dar de la Dumnezeu şi pregătită de toţi cei cel iubesc în Inima lui Isus! Să ne rugăm cu toată fiinţa pentru asta meditând la ceea ce eu numesc „fericirea petrină„(Fericit eşti tu Petru… ), care alături de „fericirea mariană„(Magnificat) este un mister al privilegiilor iubirii lui Dumnezeu, fără a fi parţială şi discriminatoare, pentru că, fraţilor dragilor, privilegiul petrin este spre slujire în iubire şi adevăr a noastră, a tuturor, nu spre îngâmfare şi slavă deşartă! Iar Papa Benedict a înţeles asta foarte bine!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *