Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel
20.06.2006, Craiova (Catholica) - Începând de ieri credincioşii ortodocşi şi greco-catolici au intrat în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. „Acest post e un prilej de înălţare a sufletului. Are legătură cu Sfintele Paşti şi cu Pogorârea Duhului Sfânt, sărbători cu dată schimbătoare. De aceea nu are dată fixă, ci ţine când mai mult, când mai puţin. Lăsăm sec însă totdeauna în Duminica Tuturor Sfinţilor, seara, şi postim până la 29 iunie, ziua Sfinţilor Apostoli, care, dacă va cădea miercurea sau vinerea, nu mâncăm de dulce. În acest post nu mâncăm carne, ouă şi brănză”, se arată în Sfaturile Ortodoxe citate de situl Mitropoliei Olteniei. În Tipicul Mare al Sfântului Sava cel Sfinţit se spune că „în Postul Sfinţilor Apostoli, marţea şi joia peşte nu mâncăm ci numai untdelemn şi vin. Iar luni, miercuri şi vineri, nici untdelemn nici vin nu gustăm, ci postim până la al noulea ceas (ora 15.00 n.n.). Şi mâncăm în acele zile mâncare uscată. Iar sâmbetele şi duminicile mâncăm peşte.” În concluzie avem dezlegare la peşte în acest post sâmbătă 24 iunie de sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi duminică 25 iunie.
Sfântul Apostol Petru era pescar din Betsaida, la Marea Galileii, şi se chema Simon înainte de a se întâlni cu Domnul, aminteşte M-Ol.ro. Frate cu Sfântul Apostol Andrei, „Cel întâi chemat” la slujirea credinţei, Sfântul Petru a fost cel mai vârstnic dintre cei doisprezece ucenici. Era o fire înfocată, cinstită şi plină de rodire pentru Cristos şi gata, oricând, la uitarea de sine. Cu toată dragostea pentru Isus Cristos, nu şi-a putut învinge slăbiciunea, lepădându-se de trei ori de Domnul său, tocmai când Acesta era batjocorit şi purtat de la Ana la Caiafa. Dar, cu multe lacrimi şi cu mult zbucium, a ispăşit el întreita lui lepădare de Domnul, iar, la cea de a treia arătare a Domnului Înviat, ucenicilor Săi, Petru redobândeşte vrednicia de Apostol, mărturisind de trei ori dragostea lui către Mântuitorul. După Înălţarea la cer a Domnului şi după Pogorârea Duhului Sfânt, a început strădania, cea fără odihnă, pentru răspândirea credinţei şi, ca şi ceilalţi Apostoli, Sfântul Petru nu a precupeţit nici o osteneală pentru împlinirea poruncii Mântuitorului, de a vesti adevărul mântuirii. La anul 67, în ziua de 29 iunie, Sfântul Petru a îndurat moarte de Mucenic, în vremea prigoanei împotriva creştinilor, dezlănţuită de crudul împărat Nero. Pe colina Vaticanului, acolo unde astăzi se înalţă Bazilica ce îi poartă numele, el a fost răstignit.
Sfântul Apostol Pavel, continu M-Ol.ro, a fost bărbat învăţat, fariseu şi rabin în religia evreilor, ucenic al lui Gamaliel şi cunoscător al întregii învăţături din vremea sa. Se numea Saul înainte de a veni la credinţă. Pavel a prigonit cumplit pe cei ce mărturiseau credinţa în Cristos şi propovăduiau Învierea Lui. Pe când călătorea spre cetatea Damascului, spre a prinde pe creştinii de acolo, Saul a văzut pe Domnul, Care i s-a arătat în chip minunat, şi a crezut în El, lepădând rătăcirea în care trăise până atunci. Din clipa aceea, Saul s-a dovedit un neînfricat propovăduitor al credinţei creştine şi, sub noul nume de Pavel, a fost unul din cei mai mari Apostoli ai lui Cristos. Şi Sfântul Apostol Pavel a murit ca un mucenic, tăindu-i-se capul cu sabia, în aceeaşi zi cu Sfântul Petru.
