Importanţa mănăstirilor de clauzură

2 răspunsuri

  1. Jacques spune:

    Mi-am dorit o viata de calugar; nu a fost sa fie. Poate alta data, intr-o alta viata. E o melancolie ce o port cu mine zilnic.

  2. Maria spune:

    Tulburati de trecut, ingrijorati de prezent, ignoram sa ne traim plenar prezentul. Nu zidurile sau inexistentza zidurilor unei manastiri mantuiesc! E posibil ca o viatza meritorie duhovniceste traita in lume cu eroism sa aiba cel putin aceeasi valoare cu aceea dintre peretzii unei manastiri de clauzura.
    „O alta viatza„ e un concept strain credintzei crestine, cu exceptia situatiei in care il percepem ca fiind Insasi viatza traita in, prin si cu Cristos!
    Prin inaltzimea chemarii noastre ceresti suntem destinati bucuriei. Pentru un crestin autentic , melancolia e la fel de grea, grava si greselnica precum alcoolismul, drogodependentza s.a. pacate impotriva vietzii .
    Un crestin trist e un trist crestin!
    Bucuria de a fi unit cu Sfanta Treime in cel mai tainic mod este sursa de bucurie in cele mai tulburi circumstantze (a se vedea „Jurnalul fericirii ` de N. Steinhard de pilda).
    Alungati melancolia din Dvs., pt. ca nu vine de la Domnul si asumati-va pana la capat lupta propriei vocatii: de a fi un fericit fiu al tatalui. Curaj! Chiar daca nu atzi pasit in interiorul zidurilor manastirii, Dumnezeu continua sa va iubeasca si sa tanjeasca dupa Dvs. in starea in care va gasiti, spre a va impartasi bucuriei Sale. Curaj! Aruncati melanolia departe de Dvs. si alergati cu incredere spre El, castigandu-va cununa cu inima plina de bucurie!
    Asa sa va ajute Dumnezeu! Amin.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *