Cerem recunoaşterea explicită a moştenirii creştine

28.03.2007, Roma (Catholica) - Cu ocazia aniversării a 50 de ani de la semnarea tratatului de la Roma, peste 400 de persoane, delegaţi ai Conferinţelor Episcopale, ai comunităţilor religioase, organizaţiilor şi mişcărilor catolice dar şi reprezentanţi ai altor Biserici şi comunităţi creştine s-au întâlnit la Roma din 23 până în 25 martie, la invitaţia Comisiei Conferinţelor Episcopale ale Comunităţii Europene. Congresul, care a avut tema ” Valori şi perspective pentru Europa de mâine – 50 de ani de la Tratatul de la Roma”, s-a încheiat cu un mesaj adresat şefilor de stat şi de guverne din ţările membre ale Uniunii Europene, preşedintelui Parlamentului European şi preşedintelui Comisiei Europene. Redăm textul mesajului, primit astăzi de la PS Virgil Bercea, Episcop de Oradea.

1. În lumina istoriei Comunităţii Europene, considerăm tratatul de la Roma ca pe o etapă importantă pe drumul unei integrări a Statelor şi popoarelor europene. Ne exprimăm recunoştinţa faţă de eforturile făcute de mulţi reprezentanţi ai popoarelor, în termeni de angajament în favoarea păcii şi a reunificării europene, care este încă neîncheiată. Ei au ştiut să tragă lecţiile juste despre aberaţiile naţionalismului exacerbat şi ale ideologiilor totalitare care au condus la războaie, la distrugeri şi la negarea libertăţii. Realizările acestei jumătăţi de secol sunt descrise în raportul „O Europă a valorilor”, de care Congresul a luat cunoştinţă. Considerăm o datorie a noastră să continuăm construcţia europeană, în timp, fiind conştienţi că este vorba de o întreprindere seculară. Strămoşilor noştri le-au trebuit mai mult de 100 de ani pentru a construi o catedrală, iar noi în 50 de ani, am construit o „catedrală” nouă pentru toţi europenii.

2. Reamintim faptul că toate ţările membre s-au angajat în mod liber în procesul integrării europene, prin semnarea şi ratificarea tratatului de la Roma şi a acordurilor europene succesive. Astăzi, în luna martie a anului 2007, Uniunea Europeană are noi provocări de depăşit pentru a-şi garanta viitorul. Trebuie dezvoltată cooperarea internaţională pentru combaterea sărăciei, mai ales în Africa, şi de asemenea combaterea exploatării femeilor şi a copiilor, şi apărarea demnităţii umane. Trebuie luptat împotriva cauzelor şi consecinţelor schimbărilor climaterice. În acest cadru, trebuie armonizate experienţele mai multor state membre ale UE, trebuie răspuns la aşteptările în continuă creştere ale cetăţenilor cu privire la Uniunea Europeană în contextul globalizării şi menţinerii unei protecţii sociale adecvate. Apropierea cetăţenilor de instituţiile politice îndepărtate şi greu de înţeles devine din ce în ce mai necesară. Toate cele mai sus menţionate cer de urgenţă confirmarea cu vigoare a etapei deja parcurse, printr-o justificare nouă a Uniunii Europene. Acest lucru îi va permite regăsirea dinamismului său iniţial, pentru ca tinerii europeni, care sunt din ce în ce mai numeroşi, să devină cea mai mare bogăţie a Europei.

3. Urmărim cu atenţie dialogul dintre şefii de stat şi guverne, dintre preşedintele Parlamentului European şi preşedintele Comisiei Europene pentru a prevedea o soluţie comună care să permită depăşirea perioadei actuale de reflecţie în Europa. Dorim ca soluţia instituţională care va fi abordată să păstreze demnitatea umană şi valorile care derivă din acesta ca: libertatea religioasă în toate dimensiunile ei, drepturile instituţionale ale Bisericilor şi ale comunităţilor religioase, şi ca aceste instituţii să recunoască într-un mod explicit moştenirea creştină a continentului nostru. Dialogând despre şi pentru binele comun al tuturor cetăţenilor vom putea contribui la o puternică coeziune socială care este atât de importantă şi necesară Europei de azi.

4. Cerem ca Uniunea Europeană să fie ghidată de valorile şi principiile care au dus la unificarea ei încă de la începuturi. Este vorba de demnitatea umană, egalitatea între sexe, pacea, libertatea, reconcilierea, solidaritatea şi subsidiaritatea, statul de drept, justiţia şi căutarea binelui comun. Acestea ne sunt indispensabile, în mod particular în contextul renaşterii în ţările noastre a tendinţelor naţionaliste, rasiste, xenofobe, şi de asemenea a egoismului naţional. Instituţiile europene ar trebui să acţioneze în domenii care sunt de competenţele lor, şi nu în cele care sunt de competenţe naţionale. De aceea invităm statele membre să respecte, în cadrul legislaţiilor lor democratice, viaţa, pe tot parcursul ei, şi să promoveze familia ca uniunea dintre bărbat şi femeie în cadrul căsătoriei. Respectul pentru drepturile civile şi legale ale persoanelor nu trebuie să aducă atingere instituţiei căsătoriei şi familiei, ca fundament al societăţii.

5. Noi creştinii, comunităţile, asociaţiile şi mişcările noastre vom contribui prin angajamentele asumate să susţinem iniţiativele care respectă în mod autentic persoana umană creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, revelată în persoana lui Isus Cristos, care din această optică acţionează într-o manieră autentică în favoarea reconcilierii, a respectului reciproc, a libertăţii, a solidarităţii, a subsidiarităţii şi a justiţiei. „În procesul integrării”, aşa cum ne aminteşte Papa Ioan Paul al II-lea, „este de o importanţă majoră să luăm în considerare faptul că Uniunea Europeană nu ar avea consistenţă dacă ar fi redusă doar la componenţa ei geografică şi economică, dar că ea ar trebui să se bazeze pe armonizarea valorilor menite să se exprime în drept şi viaţă”. (Ecclesia in Europa, 110).

Fie ca Domnul să binecuvânteze Europa şi Sfânta Fecioară să o protejeze.