Sfinţenia este deplina realizare a omului
29.08.2007, Vatican (Catholica) - Omul este făcut să domnească peste întreaga creaţie, dar trebuie să îi permită lui Dumnezeu să fie prezent în el dacă vrea să îşi atingă adevărata lui măreţie, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea, în cadrul reflecţiei de miercuri, 29 august 2007. La audienţa generală din Piaţa Sf. Petru, Sfântul Părinte a dedicat reflecţia sa Sf. Grigore de Nissa, continuând seria sa de învăţături despre Doctorii Bisericii din secolul al IV-lea. Sfântul Părinte l-a numit pe Sf. Grigore „stâlp al ortodoxiei”, şi a arătat că Episcopul „a contribuit la triumful ortodoxiei” prin participarea sa la concilii şi prin numeroasele lui scrieri.
„Grigore exprimă cu claritate finalitatea studiilor sale, scopul suprem spre care se îndreaptă munca sa de teolog: nu risipirea vieţii în lucruri deşarte, ci găsirea luminii care îngăduie discernerea a ceea ce este cu adevărat folositor”, a spus Pontiful. „A găsit acest bine suprem în creştinism datorită căruia este posibilă `imitarea naturii divine`”. Papa Benedict al XVI-lea a subliniat învăţătura Sf. Grigore despre crearea persoanei umane. „Grigore a scos în evidenţă că Dumnezeu, `cel mai bun dintre artişti, modelează natura noastră în aşa fel încât să o facă potrivită pentru exercitarea regalităţii. Prin superioritatea stabilită de către suflet şi prin intermediul înseşi structurii trupului, El rânduieşte lucrurile în aşa fel încât omul să fie cu adevărat apt pentru puterea regală`”, a spus Papa.
El a adăugat: „Însă vedem cum omul, prins în plasa păcatelor, deseori abuzează de creaţie, nu exercită o adevărată regalitate. Din acest motiv, adică pentru a ajunge la o adevărată responsabilitate faţă de creaturi, trebuie să fie pătruns de Dumnezeu şi să trăiască în lumina Sa”. ” Omul este un reflex al acelei frumuseţi originare care este Dumnezeu. […] Între lucrurile cele mai bune a fost şi omul, înzestrat cu o frumuseţe cu mult superioară tuturor lucrurilor frumoase. Ce altceva, de fapt, putea să fie la fel de frumos ca şi cel care era asemănător frumuseţii pure şi nesupuse stricăciunii?” „Omul a fost cinstit de Dumnezeu şi pus deasupra oricărei creaturi. […] `Doar tu – suflete omenesc – ai fost făcut chipul naturii care întrece orice intelect, asemănare a frumuseţii incoruptibile, pecete a adevăratei divinităţi, receptacul al vieţii fericite, imagine a adevăratei lumini, pe care privind-o devii ceea ce El este, pentru că prin intermediul razei reflectate ce provine din puritatea ta tu îl imiţi pe Cel care străluceşte în tine. Nici un alt lucru din cele care există nu este atât de mare încât să fie comparat cu măreţia ta`”.
Sfântul Părinte a încurajat meditarea acestei laude aduse omului. „Să căutăm să ne reîntoarcem la măreţia originară”, a îndemnat el. „Doar dacă Dumnezeu este prezent, omul ajunge la această adevărată măreţie a sa… Purificându-şi inima el ajunge să fie din nou cum era la început, o imagine clară a lui Dumnezeu, Frumuseţea însăşi”. „Omul are drept scop contemplarea lui Dumnezeu. Doar în ea va putea să-şi găsească împlinirea. […] Cu alte cuvinte – şi aceasta este lecţia cea mai importantă pe care ne-o încredinţează sfântul Grigore de Nissa – deplina realizare a omului constă în sfinţenie, într-o viaţă trăită în întâlnirea cu Dumnezeu, care astfel devine luminoasă şi pentru ceilalţi şi pentru lume”.
