Reflecţia Cardinalului Arinze despre sfinţi
31.10.2007, Roma (Catholica) - Joi, 1 noiembrie 2007, Biserica Catolică de rit latin sărbătoreşte solemnitatea Tuturor Sfinţilor; la ora 12, Papa Benedict al XVI-lea va recita de la fereastra biroului său antifonul Îngerul Domnului împreună cu pelerinii reuniţi în Piaţa Sfântul Petru. Despre sensul acestei sărbători şi semnificaţia Împărtăşirii Sfinţilor a vorbit Cardinalul Francis Arinze, prefectul Congregaţiei pentru Cultul Divin şi Disciplina Sacramentelor, într-un interviu pentru Radio Vatican. „Împărtăşirea Sfinţilor este unitatea tuturor celor care cred în Cristos: cei care au ajuns deja în casa Cerului; cei care sunt în Purgator; cei care sunt încă pe pământ… Celebrarea de la 1 noiembrie pune accentul pe acei fraţi şi surori care au ajuns deja în Cer, şi îl văd pentru totdeauna pe Dumnezeu aşa cum este”.
Întrebat ce trebuie să înţelegem prin mijlocirea sfinţilor, Cardinalul a răspuns: „Sfinţii în cer pot să se roage pentru noi. Dacă, de exemplu, Sfântul Pius de la Pietrelcina, cunoscutul Padre Pio, putea să se roage pentru noi când era pe pământ, cu atât mai mult o face acum când este în Cer… Preasfânta Fecioară Maria, îngerii şi sfinţii se roagă pentru noi, mijlocesc pentru noi ca oameni care cred, ca parohii, ca dieceze, pentru întreaga Biserică. În acest sens spunem că sfinţii se roagă pentru noi şi fiecare dintre noi are sfântul său patron; în general este bine să luăm numele unuia care este în cer, ca sfânt protector”.
Explicând chemarea universală la sfinţenie, prefectul a arătat că „Sfinţenia este plinătatea iubirii. Cine are mai multă iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele este sfânt. Astfel a definit Conciliul Vatican II. Chemarea la sfinţenie nu este rezervată doar unora, ci este adresată tuturor. Biserica propune admiraţiei şi imitaţiei sfinţi care au trăit în diferite situaţii şi vocaţii cât erau pe pământ. Sunt clerici şi cunoaştem mulţi dintre ei, Sf. Toma de Aquino, Ioan Bosco, Ioan Maria Vianney; călugări ca Sf. Benedict, Sf. Bernard, Terezele de Avila, de Lisieux, Benedicta a Crucii, Maica Tereza. Dar sunt şi laici: Tomas Morus, Carol Lwanga, Maria Goretti – martiră la doar 11 ani -, Luigi şi Maria Beltrame Quattrocchi – soţ şi soţie, fericiţi, Gianna Beretta Molla şi mulţi alţii”.
„Patronii mei foarte dragi”, a declarat Cardinalul, „sunt Sfântul Francisc de Assisi şi Sfântul Francisc Xaveriu, deoarece am luat acelaşi nume la Botez şi la Mir. Desigur toţi sfinţii sunt mari, dar aceşti doi îmi sunt, sigur, cei mai dragi, deoarece eu port numele lor şi ei îmi dau exemplu cum să merg înainte. Dar sunt foarte legat şi de Fericitul Ciprian Michael Tanzi, acel preot nigerian care m-a botezat, care m-a spovedit prima dată şi mi-a dat prima Sfântă Împărtăşanie: eu am fost ministrantul său în 1945 iar Papa Ioan Paul al II-lea l-a proclamat Fericit chiar în Dieceza sa în 1998. Nu puteam, desigur, să fiu indiferent”.
