Manual de filozofie sistematică – Logica, semantică, gnoseologie
06.02.2008, Iaşi (Catholica) - Editura Sapientia a Institutului Teologic Romano-Catolic din Iaşi anunţă apariţia „Manualului de filozofie sistematică – Logica, semantică, gnoseologie”, scris de Battista Mondin. Această carte apare în colecţia „Diverse”, în format 15×21, şi are 334 de pagini. Autorul a fost profesor de filozofie timp de peste 50 de ani la diferite instituţii ecleziastice de învăţământ superior, mai ales la Universitatea Pontificală Urbaniana din Roma. Pentru a veni în ajutorul modelării unei gândiri filosofice şi a cultiva „iubirea de înţelepciune”, părintele Mondin a compus un adevărat compendiu – Manual de filozofie sistematică – care expune în şase volume principalele ramuri ale filosofiei, privite cu precădere prin prisma tomistă. Aceste şase volume au fost traduse în limba română de dr. Wilhelm Tauwinkl, sub coordonarea şi controlul ştiinţific al pr. dr. Wilhelm Dancă. Primul volum, intitulat „Logică, Semantică, Gnoseologie”, apare acum pentru prima oară în limba română, fiind un ajutor indispensabil nu doar viitorilor preoţi, pentru care fundamentarea unei culturi umanist-filosofice este o cerinţă obligatorie, ci şi pentru studenţii şi cadrele didactice din facultăţile de filozofie, care nu pot ignora moştenirea culturală pe care a lăsat-o o personalitate bisericească de talia Sfântului Toma de Aquino (1225-1274), fondatorul gândirii tomiste, care are ca punct de plecare gândirea aristotelică.
Logica este o specie a cunoaşterii exacte, citim în prezentarea cărţii publicată pe ITRC.ro. Obiectul cunoaşterii sale este forma abstractă a gândirii umane. În studiul formelor gândirii umane logica separă forma de conţinutul informaţional, afectiv şi volitiv precum şi de mijlocul exteriorizării formei gândului adică limba naturală considerând numai forma intelectivă, cognitivă, raţională, obiectivă a gândirii considerând mijlocul de comunicare ca element convenţional. Odată făcută această primă separaţie logica efectuează a doua operaţie: separarea formelor corecte de cele incorecte adică a celor valide de cele invalide. În continuare se ocupă preponderent de cercetarea formelor valide de gândire. Încă de la apariţia logicii europene au fost considerate forme centrale ale gândirii noţiunea, judecata şi raţionamentul. Scopul final este practic, deoarece există nevoia individuală şi socială de eficienţă a gândirii aplicate. Semantica (din limba greacă: semantikos = semnificaţie, înţeles) este o ramură a lingvisticii care studiază sensul cuvintelor şi propoziţiunilor, având ca scop să clarifice în ce măsură sensul şi semnificaţia noţiunilor complexe pot fi derivate din simbolurile cele mai simple ale limbajului, sprijinindu-se pe regulile sintaxei, fără a se identifica însă cu aceasta.
Obiectul gnoseologiei este cunoaşterea umană în elementele sale esenţiale şi în mecanismul său esenţial separată de modalităţile particulare de cunoaştere. Elementele obiectului gnoseologiei sunt obiectul cunoaşterii, subiectul cunoaşterii, mecanismul cunoaşterii, condiţiile cunoaşterii, cauzele cunoaşterii, legile cunoaşterii, căile de cunoaştere, genurile de cunoaştere umană. Gnoseologia distinge genuri diferite de cunoaştere după criterii cum sunt facultăţile cognitive angajate în proces sau după mijloacele obiective angrenate precum şi după specificul cognitiv impus de obiect.Volumul beneficiază de un bogat aparat critic şi bibliografic, iar consultarea lui va fi ca o călătorie intelectuală prin universul fascinant şi misterios al filosofiei. După cum se exprima şi pr. dr. Wilhelm Dancă, unui filozof, lucrarea de faţă îi oferă şansa de a deveni un filozof mai bun, iar unui om credincios, şansa de a deveni un om mai bun.
