Întâlnirea Papei cu Conferinţa episcopilor din Ungaria
11.05.2008, Vatican (Catholica) - Criza gravă prin care trece familia şi în Ungaria şi consumismul au fost temele centrale ale discursului Papei Benedict al XVI-lea către episcopii maghiari primiţi în dimineaţa zilei de sâmbătă, 10 mai 2008, în audienţă comună, cu ocazia vizitei lor „ad limina”. Cuvintele Papei au cuprins şi invitaţia de a păstra memoria „mărturisitorilor eroici ai credinţei” care au trăit în perioada comunistă, şi aprecierea pentru importantele alegeri făcute de Conferinţa episcopală ungară şi în special pentru proclamarea în 2008 a „Anului Bibliei”. Între auspiciile Pontifului se numără şi acela ca angajarea socială a Bisericii să poată primi un sprijin din partea instituţiilor publice, informează Radio Vatican.
Un sentiment de nesiguranţă străbate societatea maghiară, în special există o „anumită dificultate de a se încrede în alţii, specifică celui care a trăit vreme îndelungată într-un climat de suspiciune”, a afirmat Papa, subliniind că „dificila conjunctură economică” accentuează toate acestea, precum şi ceea ce defineşte „un consumism necugetat”. Papa a vorbit despre „slăbiciunea de gândire şi de voinţă”, explicând că aceasta este „foarte comună în timpurile noastre”. Aşa cum este comun şi procesul de secularizare ce se răsfrânge înainte de toate asupra familiei, a amintit Papa, subliniind că „familia în Ungaria trece printr-o gravă criză”: mai puţine căsătorii şi „un impresionant număr de divorţuri”, cu înmulţirea „aşa-numitelor cupluri de fapt” şi „o drastică reducere a naşterilor, devenită şi mai dramatică din pricina practicii difuze a avortului”.
Papa a definit această situaţie „o enormă provocare pentru Biserică” şi a încurajat astfel preoţii: „În acest context, Biserica trebuie să fie în mod cert învăţătoare, dar dovedindu-se mereu şi în primul rând mamă, astfel încât să favorizeze intensificarea încrederii reciproce şi promovarea speranţei. Pe bună dreptate voi aţi criticat recunoaşterea publică a uniunilor dintre persoane de acelaşi sex, întrucât este contrară nu numai învăţăturii Bisericii dar chiar şi Constituţiei ungare”. A vorbi despre problemele familiei înseamnă şi a analiza consecinţele lor asupra tinerilor şi, în această privinţă, Papa Benedict al XVI-lea a vorbit despre „evanghelizarea culturii”, exprimându-şi „aprecierea cea mai vie pentru multiplele iniţiative pe care Biserica maghiară le promovează, deşi cu mijloacele limitate de care dispune, pentru a însufleţi lumea tinerilor prin momente de formare şi de prietenie care le stimulează responsabilitatea”.
Pontiful a mai amintit faptul că „În secolul XX nu au lipsit în comunitatea voastră martirii eroici ai credinţei: vă îndemn să le păstraţi memoria, pentru ca suferinţele îndurate de ei cu spirit creştin să continue să fie de imbold la curaj şi fidelitate credincioşilor şi tuturor celor care se angajează pentru adevăr şi dreptate”. A mai exprimat apoi o altă îngrijorare: „lipsa de preoţi şi în consecinţă, supraîncărcarea de muncă pastorală pentru actualii slujitori ai Bisericii”, amintind că este „o problemă ce se întâlneşte în multe ţări ale Europei”. „Trebuie să se facă în aşa fel încât preoţii să-şi alimenteze în mod adecvat viaţa spirituală, pentru ca, în ciuda dificultăţilor şi muncii presante, să nu piardă din vedere centrul existenţei şi ministerului lor şi, astfel, să poată discerne esenţialul de secundar, identificând priorităţile juste ale muncii cotidiene”.
Sfântul Părinte a continuat: „Întrucât Biserica, graţiei angajării sale în şcoli şi în serviciul social, aduce o contribuţie însemnată comunităţii civile, cum să nu urmărim ca activităţile ei să fie susţinute de Instituţiile publice, spre avantajul mai ales al păturilor sociale mai puţin favorizate? Din partea bisericească, în pofida dificultăţilor economice generale ale actualului moment, nu se va reduce angajarea în serviciul celor care se află în situaţii de necesitate”. În final, Papa şi-a manifestat satisfacţia pentru intensificarea contactelor cu Conferinţele episcopale din ţările vecine, mai ales din Slovacia şi România, unde există o prezenţă a minorităţilor maghiare. „Tensiunile nu sunt desigur uşor de depăşit, dar drumul întreprins de Biserică este just şi promiţător”.
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
