Commemoratio Durcovici
17.05.2008, Iaşi (Catholica) - Comemorarea a 120 de la naşterea episcopului Anton Durcovici (17 mai 1888 – 17 mai 2008) şi a 60 de ani de la consacrarea sa ca episcop de Iaşi (8 aprilie 1948) a fost marcată astăzi la Iaşi printr-o Liturghie pontificală prezidată de PS Petru Gherghel, care a avut alături alţi 15 episcopi, printre care şi IPS Francisco-Javier Lozano Sebastian, Nunţiul Apostolic în România şi Republica Moldova. La sfârşitul celebrării liturgice a fost sfinţită o placă în memoria Episcopului Durcovici şi a fost depusă urna cu ţărână, adusă de la Sighet, în Catedrala din Iaşi, unde a slujit Episcopul martir. Liturghia a fost transmisă în direct de Radio Iaşi pe unde medii. Predica PS Petru este deja publicată pe Pastoratie.ro.
Celebrarea ce a marcat comemorarea Episcopului Anton Durcovici a început la ora 11.00, când PS Petru Gherghel, însoţit de 15 episcopi, peste 90 de preoţi, persoane consacrate şi numeroşi credincioşi, a pornit în procesiune din Catedrala veche spre Catedrala nouă, unde a fost celebrată Liturghia. Un cuvânt de salut a fost adresat de către IPS Francisco-Javier Lozano Sebastian. Şi-a prezentat recunoştinţa sa pentru fermitatea Episcopilor din România faţă de Sfântul Părinte şi faţă de învăţăturile sale. A transmis sincere mulţumiri pentru roadele vieţii creştine din toată România, în comunităţi, în familiile catolice din România, pentru mărturia din anii de persecuţiei şi din prezent. „Maica Domnului să inspire în voi sentimente de credinţă, pentru întărirea vocaţiei voastre creştine, pentru aderarea la Biserică, pentru reafirmarea valorilor evangheliei. Fie ca prin mijlocirea ei fiecare dintre voi să dea mărturie despre Isus Cristos, Mântuitorul omenirii şi Domnul istoriei” – a încheiat Nunţiul.
La predică, PS Petru Gherghel a vorbit despre martirul Anton Durcovici, martirul care a fost sacrificat şi eliminat de către unii, cei răi, dar care este preţuit şi onorat de către alţii, de către cei care s-au aflat în această zi în Catedrala din Iaşi. El este un dar pe care cei din Iaşi l-au primit în mod gratuit din partea lui Dumnezeu, în timpuri de mare importanţă pentru Biserică şi popor. Preasfinţitul a mulţumit lui Dumnezeu pentru mama Maria şi copilul ei Anton, pentru darul unui mult aşteptat Episcop, Anton, pentru slujirea şi moartea sa şi pentru exemplul şi testamentul ce l-a lăsat urmaşilor săi. Apoi a spus că acest moment comemorativ constituie şi o ocazie de a reînnoi cu toţii curajul în credinţă, fidelitatea faţă de moştenirea primită de la înaintaşi şi dragostea pentru poporul credincios al lui Dumnezeu.
În Catedrala veche a fost rostită o rugăciune pentru obţinerea beatificării Episcopului dr. Anton Durcovici, după care a urmat o rugăciune de pomenire pro defunctis pentru Episcopul martir, depunerea urnei cu ţărână adusă de la Sighet şi sfinţirea plăcii de comemorare. Textul în limba română de pe placa de comemorare spune: „Spre veşnică amintire. Cu profund respect şi dragoste dumnezeiască, cu recunoştinţă faţă de marele nostru preot şi păstor, dr. Anton Durcovici, episcop de Iaşi, membru al Capitulului Canonicilor Catedralei Sfântul Iosif Bucureşti, rector al Seminarului Sfântul Duh, mărturisitor al credinţei şi al fidelităţii faţă de Cristos şi faţă de Biserica sa, cinstitor devotat al Maicii Preacurate, Fecioara Maria, în grija căreia a consacrat, în anii grei ai persecuţiei, Dieceza de Iaşi şi tot poporul credincios al României, victimă de iubire pe altarul de jertfă al neamului nostru în închisoarea din Sighetu Marmaţiei la 10 decembrie 1951, adevărat martir al credinţei şi iubirii, plin de speranţa că trupul său amestecat cu ţărâna aşezată aici, în cimitirul fără cruci, se va întoarce şi se va uni cu pământul binecuvântat al Moldovei, în catedrala sa. Poporul credincios al Episcopiei de Iaşi, împreună cu păstorul său – episcop Petru Gherghel -, cu tot clerul şi cu toate persoanele consacrate, a pus şi a dedicat acest monument de preţuire la 120 de ani de la naştere şi la 60 de ani de la consacrarea episcopală. `Adevăr, adevăr vă spun: Dacă bobul de grâu căzut în pământ nu moare, rămâne singur: însă dacă moare, aduce mult rod` (In 12,24)”. Pe Ercis.ro se găsesc mai multe informaţii şi fotografii.








