Tineri romano-catolici în vizită la tineri greco-catolici
27.06.2008, Iaşi (Catholica) - Ca o încununare a tuturor schimburilor de experienţă realizate în acest an de formare, 60 de tineri din parohia romano-catolică Săbăoani, membrii ai Acţiunii Catolice, secţiunea tineret, împreună cu pr. Claudiu Budău, responsabilul cu pastoraţia tinerilor din această parohie, au fost oaspeţii comunităţii de credincioşi greco-catolici, în special de tineri, din Blaj, în zilele de 16-19 iunie 2008. Acest schimb de experienţă pastorală, citim pe Ercis.ro, s-a născut din dorinţa comună a preoţilor ce slujesc în cele două parohii de a realiza o apropiere între tinerii catolici de rit latin (Săbăoani) şi bizantin (Blaj), conştienţi fiind de numeroase valori ce ar putea fi împărtăşite şi trăite în comun de aceştia.
Această vizită a tinerilor de la Săbăoani la Blaj este concretizarea eforturilor şi pregătirilor comune de aproximativ un an, timp în care pr. Toma Encuţă (paroh la Săbăoani şi decan de Roman) şi pr. Ioan Fărcaş (paroh şi protopop de Blaj), împreună cu preoţii implicaţi direct în pastoraţia tinerilor (pr. Claudiu Budău din Săbăoani şi pr. Crişan Darius împreună cu pr. Campean Daniel din Blaj), au stabilit detaliile a ceea ce se dorea a fi mai mult decât o simplă excursie în Ardeal şi mult mai mult decât o aventură în necunoscut. Tinerii în drum spre Blaj s-au oprit la obiective turistice precum Cheile Bicazului, Lacul Roşu, Sovata etc. La Blaj au fost cazaţi la internatul Liceului „Inochentie Micu Clain”, la Institutul Teologic Greco-Catolic – Blaj şi la Mănăstirea Părinţilor Asumpţionişti din Blaj. Programul a inclus în una din zile vizionarea unui material video cu mărturia pr. Tertulian Langa despre experienţa închisorilor comuniste. Episcopul Vasile Bizău a celebrat o Liturghie pentru tineri într-o altă zi. Ultima zi la Blaj le-a oferit tinerilor moldoveni ocazia să meargă în pelerinaj la Cărbunari.
„Aceste patru zile au fost cu siguranţă foarte pline”, scrie pr. Claudiu Budău, „dar mai ale bogate în lucruri noi, fiind trăite la maxim, mai ales cât priveşte provocarea cea mai mare ce i-a lovit pe toţi participanţii: acceptarea unităţii şi diversităţii elementelor latine şi bizantine, în unica casă şi familie a Bisericii Catolice (universale). Această cunoaştere reciprocă a dărâmat foarte multe ziduri, preconcepţii, necunoscute, temeri… Glasul unanim al tuturor tinerilor participanţi s-a convertit într-un refren care îşi găsea locul parcă la fiecare pas: sunt mai multe lucrurile care ne unesc, decât cele care ne diferenţiază, căci de despărţire nici nu poate fi vorba. Dincolo de discuţiile avute şi de diversele teme abordate (rit, tipic bisericesc, celebrări liturgice, dogme de credinţă, demersuri ideatice, probleme actuale în calea unei apropieri şi mai mari, dialogul ecumenic cu Biserica Ortodoxă, problema retrocedării lăcaşurilor de cult, demersuri ideatice în consens sau nu cu realităţile practice crude, starea preoţilor, `rating`-ul scăzut al glasului Bisericii azi etc.), a rămas clară tuturor necesitatea imperioasă a unei orientări spirituale solide a conştiinţei religioase a tânărului de azi, pornind de la singurul stâlp şi fundament, singurul reper care nu se confundă cu spiritul vreunei epoci ori vreunui curent, Cristos Domnul.”




