Cardinalul Bagnasco despre cazul Eluanei Englaro
19.11.2008, Roma (Catholica) - În legătură cu cazul tinerei italience Eluana Englaro, care de aproape 17 ani se află în stare vegetativă, dar nu „vegetală”, Bobby Schiavo, fratele lui Terry, femeia americancă în stare vegetativă, decedată în 2005 în statul Florida după 13 zile, timp în care a fost privată de alimentaţie şi hidratare, a declarat pentru cotidianul italian Avvenire : „Ceea ce i s-a întâmplat surorii mele este una dintre morţile cele mai teribile şi mai inumane. Nimeni nu ar trebui să mai fie pus în acea situaţie, în nici un loc din lume”. Între timp, luni, 17 noiembrie 2008, un raport al Ministerului italian al Sănătăţii a definit ca „absurd” faptul de a vorbi de certitudinea ireversibilităţii în cazul persoanelor care se află în stare vegetativă.
Continuă totodată să fie aprinsă în Italia dezbaterea asupra eutanasiei şi a testamentului biologic, după sentinţa Curţii de Casaţie care a autorizat suspendarea hidratării şi alimentaţiei tinerei Eluana Englaro. Redacţia centrală a Radio Vatican l-a întrebat pe Arhiepiscopul de Genova, Cardinalul Angelo Bagnasco, preşedintele Conferinţei Episcopale Italiene, dacă se poate vorbi despre eutanasie în cazul Eluanei: „Da, există acest risc foarte grav şi chiar evident. Întrucât a suspenda hidratarea şi nutriţia înseamnă a suspenda funcţiile vitale ale unei persoane, dincolo de situaţia ei fizică, de sănătate. Prin urmare, aceste funcţii nu pot fi considerate, în nici un mod, drept medicamente, terapii invazive sau extraordinare, ci absolut incomensurabile”.
În contextul în care un studiu recent al Ministerului Sănătăţii afirmă că, deşi fiind puţine posibilităţile de recuperare, starea vegetativă nu poate fi definită ireversibilă, Cardinalul a declarat: „Acest studiu… confirmă precauţia absolută cu care trebuie să abordăm aceste teme despre viaţă şi despre moarte. Nu numai pentru valoarea intrinsecă a vieţii, chiar atunci când este rănită şi prin urmare cere o mai mare atenţie din partea societăţii şi a tuturor, ci şi în oricare altă situaţie. Mai ales în acest moment misterul vieţii trebuie să suscite în sânul întregii societăţi o reflecţie mult mai atentă şi mult mai umilă”.
Arhiepiscopul de Genova a continuat: „Cred că la baza atâtor probleme astăzi, din acest punct de vedere etic, există o concepţie despre libertate ca ceva absolut, ca şi cum libertatea, principiul autodeterminării, care desigur este un principiu valid, trebuie să fie aplicat în formă absolută, fără limite de referinţă şi fără alte judecăţi de ordin superior. E necesar pentru noi toţi să reluăm conceptul adevărat de libertate, nu în termeni individualişti, ci în termeni personalişti, care să ţină cont întotdeauna de importanţa relaţiilor şi existenţei unor valori obiective de care nu putem dispune prin deciziile noastre”.
