„Secretul mesianic” din Evanghelia lui Marcu

01.02.2009, Vatican (Catholica) - Mii de persoane s-au reunit în Piaţa San Pietro în prima duminică din februarie pentru a se ruga împreună cu Episcopul Romei tradiţionalul antifon „Angelus” (Îngerul Domnului) şi a-i asculta cuvântul de învăţătură. Papa a vorbit despre „secretul mesianic” din Evanghelia lui Marcu arătând că diavolul voia să îl abată pe Isus de la mântuirea lumii prin suferinţa Crucii. S-a referit şi la Ziua pentru Viaţă celebrată duminică în Italia, pentru care Conferinţa Episcopală Italiană a publicat un Mesaj pe tema „Forţa vieţii în suferinţă”. Redăm în continuare alocuţiunea Sfântului Părinte în traducerea realizată de redacţia română a Radio Vatican.

Dragi fraţi şi surori,

Anul acesta, în celebrările duminicale, liturgia ne supune atenţiei Evanghelia Sfântului Marcu, a cărei caracteristică singulară este aşa-zisul „secret mesianic”, adică faptul că Isus nu vrea ca pentru moment să se ştie, în afara grupului restrâns al ucenicilor, că El este Cristos, Fiul lui Dumnezeu. Iată, deci, că în repetate rânduri avertizează fie apostolii, fie bolnavii pe care îi vindecă să nu dezvăluie nimănui identitatea Sa. De exemplu, în fragmentul evanghelic al acestei duminici (Marcu 1,21-28) povesteşte despre un om stăpânit de diavol, care dintr-o dată începe să strige: „Ce ai cu noi, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Eu ştiu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu!” Atunci Isus l-a dojenit cu asprime: „Taci şi ieşi din omul acesta!” Şi imediat, notează evanghelistul, duhul necurat, cu strigăte puternice, a ieşit din acel om. Isus nu numai izgoneşte diavolii din persoane, eliberându-le de cea mai rea sclavie, dar le interzice demonilor înşişi să-i dezvăluie identitatea. Şi insistă asupra acestui „secret” deoarece este în joc reuşita misiunii Sale, de care depinde mântuirea noastră. Ştie, de fapt, că pentru a elibera omenirea de stăpânirea păcatului, El va trebui să fie jertfit pe cruce ca adevărat Miel pascal. Diavolul, la rândul său, caută să-l distragă în schimb pentru a-l abate spre logica umană a unui Mesia puternic şi plin de succes. Crucea lui Cristos va fi ruina sa şi din acest motiv Isus nu încetează să îi înveţe pe ucenicii săi că pentru a intra în slavă trebuie să sufere mult, să fie respins, condamnat şi răstignit (cf Luca 24,26), fiind suferinţa parte integrantă a misiunii sale.

Isus suferă şi moare pe cruce din iubire. În felul acesta, dacă ne gândim bine, a dat sens suferinţei noastre, un sens pe care mulţi bărbaţi şi femei din orice epocă l-au înţeles şi însuşit, simţind seninătate profundă şi în amărăciunea unor dure încercări fizice şi morale. Şi tocmai „forţa vieţii în suferinţă” este tema pe care Episcopii italieni au ales-o pentru obişnuitul Mesaj cu ocazia actualei Zile pentru Viaţă. Mă alătur din inimă cuvintelor lor, în care se simte iubirea Păstorilor pentru lume, şi curajul de a vesti adevărul, curajul de a spune cu claritate, de pildă, că eutanasia este o falsă soluţie la drama suferinţei, o soluţie nedemnă de om. Adevăratul răspuns nu poate fi, de fapt, a da moartea, oricât de „dulce”, ci a mărturisi iubirea care ajută la a înfrunta durerea şi agonia în mod uman. Să fim siguri de aceasta: nici o lacrimă, nici a celui care suferă, nici a celui care îi stă aproape, nu se pierde înaintea lui Dumnezeu. Fecioara Maria a păstrat în inima ei de mamă secretul Fiului său, a împărtăşit cu el ceasul dureros al pătimirii şi răstignirii, susţinută de speranţa învierii. Să-i încredinţăm ei persoanele care sunt în suferinţă şi pe cei care se străduiesc în fiecare zi pentru susţinerea lor, slujind viaţa în orice fază a ei: părinţi, lucrători sanitari, preoţi, călugări, cercetători, voluntari, şi mulţi alţii. Pentru toţi să ne rugăm.

Sursa: Radio Vatican