Pr. Vasile Chezan a fost înmormântat la Gherla
31.03.2009, Cluj (Catholica) - Sâmbătă, 28 martie 2009, la Catedrala Schimbarea la Faţă din Cluj-Napoca şi în continuare la Mănăstirea Sfântul Anton din Gherla, Episcopul Florentin Crihălmeanu, Mons. Mihai Todea, Vicar general, preoţii şi credincioşii greco-catolici din Eparhia de Cluj-Gherla, împreună cu toţi cei care i-au fost aproape, şi-au luat rămas-bun şi l-au însoţit pe ultimul drum pe pr. Vasile Chezan, trecut la Domnul în sărbătoarea Bunei Vestiri, în după-amiaza zilei de 25 martie. În Catedrala episcopală s-a desfăşurat Sfânta Liturghie cu pr. Iosif Irimie ca celebrant principal, după care a urmat slujba prohodului, la care au fost prezenţi Episcopul eparhial şi preoţii sosiţi în număr mare, aflăm de pe BRU.ro.
Pr. Romulus Silaghi, consilier episcopal, a vorbit la catafalcul pr. Vasile Chezan despre cum l-a cunoscut în ultimii ani: „Se trezea în fiecare dimineaţă la ora 5. La ora 6, celebra cu evlavie Sfânta Liturghie la biserica Bob şi apoi uşa casei lui era deschisă pentru oricare credincios. A avut răbdare şi tărie în suferinţe. Dumnezeu l-a învrednicit ca în pre-ziua morţii să primească Taina Sfântului Maslu de la Preasfinţitul Episcop Florentin. În ziua morţii, 25 martie, tot timpul l-a petrecut în rugăciune, s-a împărtăşit cu Trupul şi Sângele Domnului nostru Isus Hristos, şi, în pace, după câteva minute, şi-a dat sufletul în mâinile Creatorului. Ce lucru minunat să trăieşti împreună cu Hristos, să mori împreună cu Hristos şi să învii împreună cu Hristos.”
În cuvântul său de bun-rămas, Preasfinţitul Florentin a arătat că „este o datorie de onoare ca şi Întâistătător al acestei Eparhii să-i mulţumim pr. Vasile şi frate al nostru în slujire, pentru cei 27 de ani de preoţie sfântă oferiţi Domnului, o vocaţie care probabil a început la Mănăstirea Nicula – mănăstirea de care se leagă şi cu care se împleteşte istoria Bisericii noastre – şi care apoi a continuat de-a lungul vieţii sale. Acel foc al chemării sfinte la slujirea Domnului s-a aprins în sufletul tânărului profesor şi învăţător, care şi-a găsit alinare în momentul în care a putut studia teologia, aşa cum s-a făcut în timpul de tristă memorie când mulţi credeau că Biserica Greco-Catolică a fost învinsă, dar ea a continuat să existe în catacombe. Între studenţii care şi-au pus în pericol şi familia şi viaţa în timpul comunismului se înscrie şi pr. Vasile”.
Părintele a petrecut multe ore în confesional la Catedrala Schimbarea la Faţă, a amintit în continuare Episcopul. „S-a spus despre pr. Vasile că a fost sever, sigur că a fost sever cu cei care într-adevăr erau păcătoşi, dar a ştiut să ierte şi a ştiut să ofere, a ştiut să înveţe prin cuvântul său, să conducă pe calea cea dreaptă; a ştiut să dea exemplul său de punctualitate, de disciplină, de serviciu perseverent în slujba Domnului. A ştiut să sfinţească poporul lui Dumnezeu prin Sfintele Taine şi prin toate sacramentaliile acolo unde mergea, la sfinţirea caselor, la înmormântări, la toate cele rânduite. A ştiut să conducă poporul lui Dumnezeu, prin cuvânt şi viaţă, spre mântuire”.
În încheiere, pr. Anton Crişan, Vicar cu preoţii, a prezentat câteva repere biografice ale celui trecut la Domnul, care, „fiind atras de preoţie este pregătit timp de 3 ani de pr. Ioan Vasile Botiza, şi este hirotonit preot în clandestinitate, în data de 16 martie 1982, în casa surorii Irina Biriş, de către Preasfinţitul Ioan Dragomir. Din 1982 până în 1990, a activat în clandestinitate în Cubleşul Someşan. Din 1990 până în 1999, activează în Cubleş unde reînfiinţează parohia greco-catolică. Face slujbele religioase într-o sală de clasă, la şcoala din sat de unde este alungat în 1993. Din acest an, până în octombrie 1999 celebrează Sfintele Liturghii în duminici şi sărbători în biserica romano-catolică din Cubleşul Someşan”. După prohod, trupul neînsufleţit al pr. Vasile Chezan a fost condus la Gherla, pe dealul unde se află Mănăstirea Sf. Anton, lângă care a fost înmormântat, după cum şi-a dorit el.



