Papa vine ca frate al musulmanilor şi al evreilor (I)
08.05.2009, Roma (Catholica) - Una din provocările cele mai mari legate de vizita lui Benedict al XVI-lea în Ţara Sfântă este aceea de a reuşi să arate evreilor şi musulmanilor chipul lui Cristos, consideră pr. David Neuhaus. Vicarul patriarhal al comunităţilor catolice de limbă ebraică în Patriarhia latină de Ierusalim, a vorbit pentru Zenit despre călătoria Papei în Iordania, Israel şi în teritoriile Autorităţii Naţionale Palestiniene, programată pentru zilele 8-15 mai. Interviul a apărut tradus pe Ercis.ro, de unde îl preluăm în două părţi. Astăzi prima.
– În ce mod se pregăteşte Israelul pentru vizita lui Benedict al XVI-lea? Şi îndeosebi cum se pregătesc catolicii de limbă ebraică din Israel?
– Israel, ca naţiune, se pregăteşte să primească un oaspete foarte ilustru. Steagul Vaticanului flutură deja pe străzile pe care Sfântul Părinte va trebui să le străbată. Măsurile de siguranţă sunt deja vizibile în locurile vizitei sale. Presa este plină de ştiri despre Papa Benedict, despre programul vizitei sale, despre aspectele vieţii Bisericii şi mai ales despre Biserica locală care primeşte în general puţină atenţie într-o ţară în care creştinii reprezintă doar 2% sau 3% din populaţie.
Cu toate acestea, comunitatea catolică de limbă ebraică, precum şi cea de limbă arabă, se pregăteşte înainte de toate să-l primească pe păstorul nostru cu bucurie şi entuziasm. Ne pregătim să ascultăm şi să privim, să învăţăm şi să deschidem inimile noastre. Avem mare speranţă să primim de la Papa încurajare şi ajutor în înţelegerea mai profundă a vocaţiei noastre de a fi o „mică oază” în acest ţinut caracterizat de acum de prea mult timp de conflict. Suntem foarte mândri că Papa Benedict a insistat să ne viziteze înainte de toate pe noi şi să stea cu noi.
– Sfântul Părinte a cerut în mod repetat rugăciuni pentru acest pelerinaj al său şi purtătorul său de cuvânt l-a definit o călătorie „deosebit de curajoasă”. Credeţi că pot exista riscuri deosebite într-o călătorie în Ţara Sfântă astăzi?
– Este efectiv o călătorie curajoasă deoarece riscurile sunt multiple. Trăim în mijlocul unui conflict politico-naţional şi toate părţile în cauză sunt gata să profite în folosul propriu de vizita Sfântului Părinte. El se va confrunta nu numai cu realitatea vieţii religioase în Ţara Sfântă, ci îi va întâlni şi pe reprezentanţii Israelului şi ai Autorităţii palestiniene. De altfel îi va întâlni într-unul din cele mai semnificative contexte: în timpul vizitei la Yad Vashem (memorialul victimelor lui Shoah) şi la Aida Camp (un lagăr de refugiaţi palestinieni din războiul din 1948). Riscurile sunt evidente, deşi Papa vine ca pelerin rugăciune pentru pace şi unitate. Mulţi se aşteaptă să audă de la el cuvinte de sprijinire a propriei cauze. Însă Papa vine ca păstor. Mulţi vor încerca să analizeze fiecare cuvânt şi fiecare mişcare a sa pentru a scoate o semnificaţie politică.
Vizita va trebui să fie coordonată cu mare abilitate, în aşa fel încât să ferească intenţiile Sfântului Părinte într-un context în care mulţi vor încerca să îl atragă în mocirla conflictului şi a intereselor particulare. Papa va avea nevoie de curajul profeţilor din vechime care s-au confruntat cu puternicii din timpul lor, pentru a putea exprima cuvântul său de adevăr şi a duce la îndeplinire vizita sa în această ţară ca pelerin al păcii, al unităţii şi al iubirii. Fie ca rugăciunile Papei Ioan Paul al II-lea să poată da putere Papei Benedict în timp ce merge pe cărarea predecesorului său. Fie ca acest pelerinaj să se poată edifica şi lărgi pe temeliile minunatului pelerinaj al predecesorului său.
– Cardinalul Leonardo Sandri a afirmat săptămâna aceasta că vizita în Ţara Sfântă a fost voită de Papa încă de la începutul pontificatului său. De ce este aşa de importantă?
– Importanţa acestei vizite se exprimă a diferite niveluri. Înainte de toate, Sfântul Părinte vine în ţara care a fost teatru al istoriei mântuirii noastre: ţara patriarhilor, a profeţilor şi înţelepţilor din Vechiul Testament; ţara lui Isus Domnul nostru şi a discipolilor şi apostolilor din Noul Testament. El vine pentru a ne aminti de importanţa acestor locuri sfinte pentru identitatea noastră de creştini, deoarece reprezintă un memorial permanent al fidelităţii lui Dumnezeu faţă de noi. În al doilea rând, el vine pentru a ne încuraja şi a susţine Biserica mamă din Ierusalim. În aceste săptămâni – de la Paşte la Rusalii – citim Faptele Apostolilor, în care Ierusalimul şi Biserica sa reprezintă un constant punct de referinţă. Trebuie să întărim Biserica din Ierusalim ca punct constant de referinţă al începuturilor noastre şi pentru că a da mărturie despre Isus în ţara în care el a trăit este esenţial.
În al treilea rând, Papa vine în inima unei zone agitate, pentru a arăta chipul Bisericii ca promotoare de dreptate, de pace şi mai ales de iertare şi compasiune. Avem nevoie de această vizită în mod special pentru a promova iertarea, aşa de absentă din discursurile noastre cu privire la conflictul local. În al patrulea rând, Papa vine pentru a promova dialogul, fie cu evreii, fie cu musulmanii.
