Apartenenţa la Biserică – rod al întâlnirii cu Domnul Isus
07.10.2009, Blaj (Catholica) - Cu ocazia Centenarului bisericii Sfântul Vasile cel Mare de pe strada Polonă din Bucureşti, prima biserică unită construită în capitală, precum şi a începutului Anului Jubiliar pentru Vicariatul de Bucureşti, Preafericitul Lucian Mureşan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, a transmis o scrisoare în care îşi exprimă recunoştinţa „pentru darurile lui Dumnezeu revărsate peste Biserica noastră Greco-Catolică”.
„Acum o sută de ani se sfinţea loc de închinăciune pentru românii uniţi, semn că apartenenţa şi crezul lor erau cele mai importante lucruri pe care le aveau în pribegie alături de speranţa pentru un viitor senin şi demn. De aceea nu putem trece cu vederea vrednicia bunilor credincioşi greco-catolici ardeleni care încă din primii ani după 1800 au înfiinţat prima parohie în Bucureşti. Meritoriu este a-l aminti aici pe marele Arhiepiscop Raimund Netzhammer, care a sfinţit locul şi apoi biserica aceasta nou construită, în care au păstorit vrednici mărturisitori ai credinţei: Demetriu Radu, Episcopul de mai târziu al Oradiei, sau Ioan Bălan, viitorul Episcop de Lugoj. Aici putea fi întâlnit deseori şi Mons. Vladimir Ghica. De aici a fost arestat Vasile Aftenie, primul Episcop pentru Vechiul Regat, trecut la cele veşnice după crunte suferinţe sub mâna celor fără inimă şi credinţă”.
„Doamne Dumnezeule, pentru vrednicia şi truda lor, pentru mărturia lor curajoasă şi plină de credinţă în Adevărul nemuritor, ajută-ne pe toţi să fim instrumente ale voinţei Tale preasfinte; să nu renunţăm la Adevăr şi Dreptate; să nu renunţăm la ceea ce este bine şi corect; să învăţăm să credem în Tine chiar şi atunci când semnele prezenţei Tale se mai lasă aşteptate, convinşi fiind că pe toate le ai în a Ta domnie şi ştiinţă”. „Biserica ne cere să ne bucurăm şi să ne veselim”, subliniază Preafericitul Lucian în mesajul său. „Dincolo de momentele de discriminare nedreaptă, de minciuni sau neînţelegeri, dincolo de orice persecuţie, noi credem în Cristos şi în Înviere, noi credem în Biserica Sa şi în împărăţia iubirii. Adevărul creştin şi apartenenţa la Biserică nu sunt lucruri marginale sau abstracte. Nu sunt de asemenea rod al sentimentelor personale, ci întâlnirea cu persoana vie a Domnului Isus. Această întâlnire ne conferă energia de a păşi cu speranţă pe drumul care duce spre Împărăţie”.
